Premium
Timp de ani de zile anumite sectoare economice au beneficiat de scutiri, facilități, scheme de ajutor și alte astfel de stimulente fiscale care au dus implacabil la diminuarea veniturilor bugetare, adică mai puțîni bani pentru școli, spitale și străzi. Și așa România suferă din cauza aparatului administrativ supradimensionat, care a dus la creșterea cheltuielilor bugetare, și așa suntem lideri mondiali la criminalitatea fiscală; atât a mai trebuit, să existe și scutiri, facilități și scheme de ajutor care au redus dramatic veniturile bugetare.
Întrebarea care trebuie pusă, privind în urmă, este de ce doar anumite sectoare au beneficiat de aceste „pensii speciale”, restul sectoarelor făcând obiectul discriminărilor, distorsiunilor și inegalităților fiscale.
V-ați întrebat cum au apărut aceste scutiri, facilități și scheme de ajutor doar la unele sectoare?
Întrebați prietenii lor, politicienii, care au susținut necesitatea lor, fără niciun studiu de impact. Ați verificat dacă sectoarele care au beneficiat de scutiri, facilități și scheme de ajutor chiar au avut nevoie de ele? Adică să ne înțelegem, sunt sectoare economice care au crescut cât au putut prețurile bunurilor și serviciilor vândute ducând la inflația înfricoșătoare din 2022 și care - ha, ha! - au beneficiat și de scutiri, facilități și scheme de ajutor. Sunteți îngrijorați că retragerea acestor scutiri, facilități și scheme de ajutor va duce la falimentul companiilor care au beneficiat de ele? Păi este mai bine să se ducă în faliment companiile care nu știu să lucreze decât dacă primesc scutiri, facilități și scheme de ajutor și să lase să se dezvolte companiile care fac afaceri și își plătesc corect taxele, impozitele și contributiile către statul român.
Nimeni nu contesta faptul că România are o fiscalitate exagerată, mecanisme învechite de colectare a taxelor și impozitelor și o administrație publică care înghite bani fără niciun fel de control. Dar aceste lucruri nu se rezolvă printr-un sistem de „pensii speciale” acordate unor sectoare privilegiate, lăsând celelalte sectoare să ducă greul economiei. A venit momentul zero, de reformă și consolidare bugetară, de la care economia României să repornească strategic.
România a ajuns îndatorată la 50% din PIB, cu lipsă cronică de bani în contul curent și cu un deficit de balanță comercială care a crescut cu 50% în ultimii 3 ani. Și asta s-a întâmplat nu din cauza politicienilor care se dau economiști, ci din cauza economiștilor care se dau politicieni.
____
Comentariu de Dragoș Damian, director general Terapia Cluj și director executiv PRIMER (Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România)
