Premium
Uniunea Europeană lucrează la o lege care ar obliga grupurile neguvernamentale, companiile de consultanță și instituțiile academice să dezvăluie orice finanțare din afara UE, ca parte a unei măsuri de combatere a influenței străine în cadrul blocului, au confirmat trei surse pentru POLITICO.
Legislația planificată, care se află în stadii foarte incipiente, este un ecou al unor legi similare din Australia și Statele Unite. În SUA, Legea privind înregistrarea agenților străini (Foreign Agents Registration Act) impune lobbyiștilor care lucrează în numele unor guverne străine să se înregistreze la guvernul federal încă din 1938.
Este puțin probabil ca versiunea UE să vizeze persoane fizice, dar ar obliga atât organizațiile comerciale, cât și cele non-profit din cadrul blocului comunitar să dezvăluie finanțările din afara UE referitoare la tranzacții precum plata studiilor universitare, potrivit unui oficial al Comisiei Europene care a cerut să nu fie numit pentru a discuta despre gândirea preliminară în jurul legii, care urmează să fie finalizată la sfârșitul lunii mai.
În ultimii ani, Europa s-a confruntat cu o serie de operațiuni de influență străină - de la campaniile rusești de hacking și infiltrare menite să modifice rezultatele alegerilor, la subvențiile chinezești pentru universități care au ca scop modelarea retoricii privind drepturile omului și, cel mai recent, la scandalul de corupție Qatargate care a zguduit Parlamentul European.
Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a anunțat un pachet de "apărare a democrației" în timpul discursului său privind starea Uniunii din septembrie anul trecut, care a dat startul lucrărilor la proiectul de lege privind influența străină, condus de vicepreședintele Comisiei pentru justiție, Věra Jourová.
Georgienii au respins cu fermitate un proiect de lege similar
Cu toate acestea, criticii numesc momentul nepotrivit. UE își intensifica activitatea asupra propunerii chiar în momentul în care Georgia a izbucnit în proteste din cauza unui proiect de lege similar, care ar fi obligat organizațiile să se înregistreze ca "agenți de influență străină" dacă mai mult de 20% din finanțarea lor provenea din străinătate.
Acest proiect de lege, perceput pe scară largă ca o încercare de întărire a controlului guvernamental după modelul rusesc, a fost retras după proteste masive săptămâna trecută.
"Este evident că este o chestiune delicată", a declarat oficialul Comisiei. "Ne aflăm încă în primele etape de colectare a informațiilor de la o gamă largă de părți interesate pentru a ne asigura că adoptăm abordarea corectă."
ONG-urile, luate prin surprindere
Arătând cât de sensibilă este chestiunea, ONG-urile se agită în legătură cu un chestionar preliminar trimis în numele Comisiei, care ar trebui să alimenteze o evaluare a impactului care urmează să fie finalizată în aprilie, ca parte a elaborării legii.
Potrivit unei copii a chestionarului, consultată de POLITICO, respondenților li se cere deja să detalieze sursele lor de finanțare din afara UE.
Această întrebare despre finanțare "a luat mulți oameni prin surprindere", a declarat Nick Aiossa, șeful departamentului de politici și advocacy al Transparency International, care a spus că a participat la un chestionar oral cu partea terță care a realizat sondajul. "Întrebările orientative sugerau că evaluau dacă Transparency International era o amenințare la adresa democrației."
Unele ONG-uri și-au exprimat îngrijorarea că, dacă Europa merge mai departe cu propria versiune a Legii americane de înregistrare a agenților străini, aceasta ar putea fi folosită ca armă de către oameni puternici precum premierul ungar Viktor Orbán pentru a reprima forțele pro-democratice din țara lor.
Pentru a liniști îngrijorările, Jourová va organiza o serie de întâlniri cu grupuri ale societății civile în cursul acestei săptămâni, a declarat oficialul.
