Ministrul Justiției clarifică sensul declarațiilor sale privind decizia ÎCCJ în cazurile Vlădescu și Costea
Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a revenit, miercuri seară, cu explicaţii privind declaraţiile făcute anterior în legătură cu decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) de a admite recursurile în casaţie formulate de foştii demnitari Sebastian Vlădescu şi Ionuţ Costea. Într-o postare pe Facebook, Marinescu a precizat că nu a criticat hotărârea judecătorească, ci a deplâns faptul că „în contextul unor legi neconstituționale, e nevoie de căi extraordinare de atac pentru a finaliza actul de justiție”.
„Am fost întrebat de mass media cum ar trebui calificată această decizie și ce ar trebui să înțeleagă cetățeanul din evoluția sinuoasă juridic a acestor cazuri. Am răspuns că ministrul justiției nu comentează și nu trebuie să facă evaluări ale hotărârilor judecătorești, că acestea țin de exercitarea responsabilă a actului de justiție de către magistrați și că legea trebuie aplicată corect, obiectiv și imparțial tuturor justițiabililor”, a scris Radu Marinescu.
Ministrul a dorit astfel să clarifice o confuzie apărută după prima sa reacţie, transmisă în cursul zilei, când descrisese situaţia creată drept „absolut regretabilă”. „Nu am afirmat că o hotărâre judecătorească este regretabilă, ci că regretabil este că, în contextul unor legi neconstituţionale, e nevoie de căi extraordinare de atac pentru a finaliza actul de justiţie”, a punctat Marinescu.
Ministerul Justiţiei a intervenit legislativ după decizia CCR
Radu Marinescu a amintit că Ministerul Justiţiei a acţionat imediat după publicarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 50/2025, care a stat la baza recursurilor în casaţie admise de ICCJ. „Ministerul Justiţiei a acționat prompt pentru a asigura punerea legii procedurale în acord cu decizia CCR din 2025 privind recursul în casație”, a explicat ministrul. Proiectul de lege rezultat din această intervenţie legislativă a fost transmis Guvernului şi se află, în prezent, în Parlament.
În postarea sa, Marinescu a reluat ideea exprimată şi în interviul acordat anterior televiziunii Digi24, potrivit căreia modificările legislative trebuie să fie făcute „cu responsabilitate și nu sub impulsul unor evaluări de moment”. „Trebuie să fim foarte atenţi la modul în care soluţionăm un contencios juridic, mai ales unul care este sensibil. Au fost emise acte normative, de multe ori, cu o anumită pripă, care ulterior au fost declarate neconstituţionale. Iată că ne aflăm, din păcate, într-o situaţie regretabilă”, a spus el.
Decizia Curţii Constituţionale invocată de ICCJ a stabilit că şi inculpatul are dreptul să invoce neîncetarea procesului penal în caz de prescripţie, nu doar Ministerul Public. Această interpretare a permis redeschiderea cazurilor în care faptele s-au prescris, inclusiv în dosarul Vlădescu – Costea.
Marinescu: „Trebuie să prevenim vicii de constituționalitate”
Ministrul Justiţiei a insistat, în mesajul publicat miercuri seară, asupra importanţei respectării Constituţiei în procesul legislativ. „Ţin să subliniez cât de important este să existe o preocupare atentă și responsabilitate deplină pentru constituționalitatea legilor, cât și pentru aplicarea lor. O lege tărâtă de vicii de constituționalitate poate fi declarată neconstituțională chiar după mai mult timp, consecințele fiind bulversarea jurisprudenței și apariția unor situații regretabile pentru justițiabili, public și statul de drept”, a afirmat Radu Marinescu.
El a adăugat că este „responsabilitatea legiuitorilor să fie atenţi la riscurile de constituţionalitate” şi a puterii judecătoreşti „să aplice o lege clară, în mod prompt, obiectiv şi imparţial”. „În acest mod vom recâștiga încrederea cetățenilor în justiție, în dreptate și adevăr”, a concluzionat ministrul.
Contextul cazului Vlădescu – Costea
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis, marţi, recursurile în casaţie formulate de fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu şi de fostul preşedinte Eximbank, Ionuţ Costea, dispunând încetarea proceselor penale împotriva lor, ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie. Decizia, definitivă, se bazează pe aplicarea Deciziei CCR nr. 50/2025.
Instanţa supremă a precizat, într-un comunicat, că aceste hotărâri „reafirmă principiul conform căruia legea procesual penală trebuie să respecte dreptul la apărare, egalitatea de şanse şi accesul efectiv la Justiţie”. În acelaşi timp, ICCJ a menţinut măsurile civile dispuse anterior, care vizează confiscarea specială şi sechestrul asupra bunurilor celor doi, totalizând peste 7 milioane de lei şi peste 4 milioane de euro.
Radu Marinescu a subliniat că, indiferent de evoluţia juridică a acestor cazuri, „legea trebuie aplicată cu fermitate, corect şi obiectiv” şi că statul are „obligaţia de a recupera prejudiciile constatate prin hotărâri judecătoreşti”.
Comentează