Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

După Tiraspol vine și rândul Moscovei să critice Chișinăul pe tema legii separatismului, deși Rusia a semnat să nu sprijine secesionismul

Ria Novosti
Maria Zaharova

Rusia își încalcă promisiunile asumate și susține fățiș separatismul în regiunea transnistreană. Deși a semnat mai multe documente, atât bilaterale cu R. Moldova, cât și multilaterale, prin care condamnă secesionismul și se angajează să nu sprijine mișcările separatiste, realitatea ”din teren” denotă o cu totul altă abordare a Moscovei. Cel mai recent exemplu îl reprezintă criticile repetate ale oficialilor ruși la adresa ”legii separatismului”, adoptată în prima lectură de Parlamentul R. Moldova la sfârșitul anului trecut, conform deschide.md.

Astfel, pe 29 decembrie 2022, portavocea MID-ului de la Moscova, Maria Zaharova, a declarat că proiectul care presupune modificări ale Codului Penal nu vor contribui la rezolvarea problemei transnistrene.

”Suntem convinși că implementarea acestor modificări la Codul Penal al R. Moldova nu va adăuga înțelegere reciprocă între Chișinău și Tiraspol pe fonul răcelii dialogului dintre malurile Nistrului și pauzei în procesul de lucru al formatului ”5+2”. Contăm pe faptul că partea moldovenească va cântări încă o dată costul acestui pas în contextul procesului de reglementare transnistreană. Considerăm că o asemenea inițiativă legislativă ar fi fost îndreptățită dacă ar fi fost rezolvat conflictul transnistrean” a notat atunci Zaharova.

Declarațiile sale se bat însă cap în cap cu angajamentele asumate anterior de Federația Rusă. Astfel, în Articolul 5 al Tratatului de prietenie dintre R. Moldova și Rusia, semnat pe 19 noiembrie 2001, părțile condamnă separatismul sub toate formele lui de manifestare şi se angajează să nu sprijine mişcările separatiste.

De asemenea, Rusia este semnatară a Convenției de la Shanghai împotriva Terorismului, Separatismului și Extremismului, adoptată pe 15 iunie 2001. Documentul urmărește scopul de a menține pacea și securitatea internațională, precum și de a promova relațiile de prietenie şi cooperarea între state și este bazat pe faptul că terorismul, separatismul și extremismul constituie o amenințare în adresa păcii și securității internaționale, şi indiferent de motivele lor nu pot fi justificate în orice circumstanțe și că făptuitorii acestor acte trebuie să fie urmăriți penal în temeiul legii.

Convenţia de la Shanghai a servit drept bază pentru dezvoltarea cadrului penal cu privire la prevenirea şi combaterea acţiunilor de separatism în statele părți, fiecare dintre acestea incriminând separatismul în legislaţia sa penală.

Astfel, în articolul 280.1 al Codului Penal al Federației Ruse este specificat: Chemările publice la îndeplinirea unor acțiuni, îndreptate spre încălcarea integrității teritoriale a Rusiei, înfăptuite pe parcursul unui an după ce persoana inculpată a fost atrasă la răspundere pentru acțiuni similare sunt pedepsite cu arestarea persoane pe o perioadă de 4-6 luni sau condamnarea la până la 4 ani de închisoare.

Totodată, ruperea unei părți a teritoriului Federației Ruse sau orice alte acțiuni care încalcă integritatea teritorială a sa sunt pedepsite cu între 6 și 10 ani de închisoare.

Rusia se ghidează de acest principiu doar selectiv, susținând separatiștii din Donețk și Lugansk din Ucraina, dar și pe cei din Abhazia și Osetia de Sud din Georgia. În ambele cazuri, Moscova a invadat teritoriile acestor state vecine, foste membre ale blocului comunist.

De asemenea, de susținerea Rusiei s-au bucurat separatiștii din Catalonia, în frunte cu Carles Puigdemont, care au încercat să se rupă de Spania în urma referendumului din 2017.

O investigație internațională arată că, în perioada 2016-2017, cel puțin trei agenți de rang înalt din cadrul Directoratului principal de spionaj al Rusiei (GRU) au vizitat de mai multe ori Catalonia.

De asemenea, Josep Lluis Alay, un consilier de-al lui Carles Puigdemont, liderul secesionist al Cataloniei, a vizitat Rusia în repetate rânduri și s-a întâlnit cu oficiali din cercul lui Vladimir Putin.

În cazul Transnistriei, Rusia a invadat R. Moldova în 1992, pentru ca ulterior să-și lase militari pe teritoriul regiunii și să o ocupe, de facto, timp de mai bine de 30 de ani.

În toată această perioadă, Moscova a oferit cetățenia rusă locuitorilor din regiunea separatistă. De asemenea, de la începutul invaziei în Ucraina, mai mulți generali și oficiali ruși au declarat că obiectivul militarilor este crearea unui coridor terestru până la Transnistria.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.