Economia României dă semne clare de revigorare, potrivit celor mai recente date europene. Produsul Intern Brut a crescut cu 1,2% în trimestrul al doilea din 2025 comparativ cu primul trimestru, un salt considerabil față de începutul anului, când avansul a fost de doar 0,1%. La nivel anual, creșterea este și mai vizibilă: +2,1% față de T2 2024, semn că motoarele economiei au început să funcționeze mai bine.
După un final de 2024 relativ stabil, România a avut un start modest în 2025 (+0,1% în primul trimestru), dar a accelerat puternic în T2 2025, cu o creștere de +1,2%.
Analiza indică faptul că impulsul economic este susținut în principal de construcții, agricultură, servicii și investiții în infrastructură, inclusiv fonduri europene atrase prin PNRR. Noile cifre vin în contextul în care Comisia Europeană prognozează pentru România o creștere de 1,4% pe întreg anul 2025, dar dinamica din T2 arată că economia ar putea depăși această estimare dacă trendul pozitiv se menține.
Comisia Europeană, prin Eurostat, a publicat astăzi cele mai recente date privind evoluția economiilor statelor membre. Potrivit raportului, România a înregistrat în trimestrul al doilea din 2025 o creștere economică de 1,2%, la egalitate cu Croația și imediat după Danemarca, care a avut cea mai mare creștere din Uniunea Europeană, de 1,3%.
Performanța României este remarcabilă, având în vedere că media de creștere a PIB-ului la nivelul UE a fost de doar 0,2%, iar în zona euro, de 0,1%. Astfel, țara noastră se află pe locul 2 în Uniunea Europeană din perspectiva ritmului de expansiune economică.
Germania și Italia, sub așteptări
Totuși, la acest moment, previziunile CE sunt mai scăzute decât cele prognozate în luna mai, când se aștepta o creștere de 1.4%, și o estimare cu mult în jos față față de previziunile anterioare care ajungeau la 2,5 procente. Construcțiile, agricultura și serviciile vor ajuta la creșterea economică a țării, mai arată forul European.
În același timp, raportul arată că Germania (-0,3%), Italia (-0,1%) și Finlanda (-0,4%) au consemnat scăderi ale PIB-ului, ceea ce subliniază contrastul dintre performanțele economice ale statelor membre.
La nivel european, creșterea a fost susținută în special de consumul guvernamental și modificările stocurilor, dar a fost temperată de scăderea investițiilor și a exporturilor.
Pentru România, acest avans de 1,2% vine după un prim trimestru modest (+0,1%) și confirmă revenirea economiei pe o traiectorie ascendentă, peste așteptările analiștilor.
Comentează