Semnalele de alarmă trase anterior de economiști încep să se regăsească în datele oficiale. În contextul politicilor de austeritate asumate de Guvernul Bolojan și al unei inflații puternice, cheltuielile populației din România au intrat pe o pantă descendentă clară.
În lunile august, septembrie și octombrie, consumul a înregistrat scăderi cuprinse între 2% și 5%, iar perspectivele pentru finalul anului indică menținerea acestui trend. Situația este și mai gravă în zona produselor de bază: doar în octombrie 2025, consumul de alimente a fost mai mic cu 7% față de perioada anterioară.
Bogdan Glăvan: efecte previzibile într-un context economic restrictiv
Profesorul de economie Bogdan Glăvan a analizat aceste evoluții într-o serie de comentarii pentru Ziare.com, atrăgând atenția asupra dificultăților economice cu care se vor confrunta cetățenii începând de anul viitor.
În evaluarea sa, degradarea indicatorilor economici nu ar trebui să surprindă. El a explicat că măsurile adoptate de stat produc, inevitabil, astfel de rezultate:„Sunt niște efecte care erau de așteptat, în momentul în care mărești taxe și impozite, în momentul în care îngheți salarii și pensii.”
Economistul a subliniat că nu se poate vorbi despre expansiune economică în absența unor politici coerente de reformă: „Nu poți spera la o creștere economică dacă majorezi taxe și impozite.”
Creșterea economică, imposibilă fără stoparea risipei banului public
Din perspectiva cadrului universitar, problema nu se rezumă doar la nivelul taxării, ci și la modul în care sunt cheltuite resursele publice.
În lipsa unor proiecte care să corecteze dezechilibrele structurale ale economiei, orice discurs despre creștere rămâne gol de conținut.
El a atras atenția că statul nu reușește să pună capăt risipei și nu abordează problemele de fond care afectează economia pe termen lung.
Fondurile europene, colac de salvare sau sursă de noi probleme
Pentru anul următor, Guvernul mizează în mare măsură pe sumele care urmează să intre în țară din fonduri europene. Bogdan Glăvan se declară mai optimist decât alți analiști, însă nu din motive care țin de politicile interne.
Optimismul său este legat de finalizarea unor proiecte finanțate prin PNRR și de plățile aferente acestora: „PNRR-ul ajunge la termen, sunt multe proiecte care vor fi încheiate și vor veni plăți în România.”
Totuși, economistul avertizează că rămâne deschisă problema modului în care vor fi utilizați acești bani și dacă nu vor fi, din nou, irosiți.
Reforma pensiilor, o urgență ignorată de autorități
În analiza sa, Bogdan Glăvan a indicat lipsa unei viziuni reformiste reale la nivelul actualului Executiv. Un exemplu major este sistemul de pensii, pe care îl consideră nesustenabil.
El a amintit concluziile unui studiu recent, potrivit căruia până în 2040 numărul persoanelor active pe piața muncii va scădea cu aproximativ 600.000. Această evoluție înseamnă mai puțini contributori și presiuni tot mai mari asupra bugetului de stat, în condițiile în care statul nu propune soluții concrete.
Administrația publică, între fragmentare și costuri excesive
O altă problemă majoră semnalată de economist este organizarea administrativ-teritorială. Acesta consideră că existența unui număr foarte mare de primării și instituții care își dublează atribuțiile generează cheltuieli inutile.
El a pus sub semnul întrebării logica finanțării unor structuri administrative care deservesc comunități tot mai mici și a subliniat caracterul nesustenabil al acestui model.
Ce urmează după finalizarea proiectelor din PNRR
Privind spre anii următori, Bogdan Glăvan avertizează că economia României rămâne dependentă de surse externe de finanțare, utilizate adesea pentru plata pensiilor, salariilor sau pentru proiecte considerate neesențiale.
El a oferit și un exemplu legat de marile companii de construcții implicate în proiecte finanțate din fonduri europene, ridicând problema a ceea ce se va întâmpla cu forța de muncă după finalizarea acestora și cu impactul asupra contribuțiilor la bugetul de stat.
Promisiunile politice și riscul unui scenariu similar cu Italia și Grecia
În contextul declarațiilor potrivit cărora populația ar trebui să accepte austeritatea până în 2026, urmând ca din 2027 situația să se îmbunătățească, economistul se arată sceptic.
El consideră că aceste afirmații nu au, în prezent, un fundament solid, invocând incertitudinile politice, cheltuielile viitoare și riscul revenirii la practici de risipă bugetară.
Bogdan Glăvan a amintit și comparațiile cu alte state europene, subliniind că, deși România a înregistrat creșteri importante ale venitului pe cap de locuitor în ultimele două decenii, există riscul ca următorii ani să semene cu perioadele dificile traversate anterior de economii precum cele ale Italiei și Greciei.
Comentează