DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Șefa Reprezentanței C.E. susține că România trebuie să renunțe la propria Constituție pentru a respecta CJUE/ Modificarea PNRR, 'deloc' în interesul României

romania ue comisia europeana

Ramona Chiriac, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, vorbeşte într-un interviu pentru News.ro, la 15 ani de la aderarea României la UE, despre fondurile europene absorbite de România în acest interval, despre impactul PNRR, dar şi despre decizia CJUE privind supremaţia dreptului european în faţa celui naţional.

News.ro: S-au împlinit 15 ani de la aderarea României la UE. Aş vrea să discutăm mai întâi aspectul economic. Câţi bani europeni a atras România în această perioadă şi câţi a returnat?

Ramona Chiriac: Aş începe prin a spune că România păşeşte ferm pe drumul său european, se dezvoltă şi este respectată de familia europeană. Economic vorbind, România este un beneficiar net al finanţării europene. În perioada 2007-2020, România a contribuit la bugetul UE cu 21 miliarde de euro şi a primit în acelaşi interval 62 miliarde de euro. Un calcul simplu ne dezvăluie un sold pozitiv de 41 miliarde de euro. Dar aş vrea să subliniez că nu este vorba doar de bani, de cecuri, ci de solidaritate europeană. Aş vrea să reţinem că finanţările europene sunt prezente oriunde te uiţi în România, sunt parte integrantă a dezvoltării ţării în aceşti 15 ani.

România urmează să primească alte 30 de miliarde de euro din PNRR, cu anumite condiţii. Există riscul ca aceşti bani să fie risipiţi pe proiecte anapoda, de tipul terenurilor de fotbal în pantă?

Sunt 27 astfel de Planuri Naţionale de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), câte unul pentru fiecare stat membru, aflate în diferite etape de avaluare sau de implementare. Aceste Planuri sunt parte a pachetului istoric numit “Generaţia Următoare”. Este un plan istoric atât din perspectivă cantitativă (sunt 750 miliarde de euro în total), cât şi calitativă - faptul că statele membre au hotărât pentru prima dată în istorie să meargă împreună, să se împrumute împreună pe pieţele europene. Planul României este o realizare a noastră ca stat membru UE.

Fiecare stat a avut şansa de a-şi pune în PNRR propunerile de reformă şi de investiţii. Este un mecanism de finanţare bazat pe performanţă. Deci UE va finanţa doar rezultate, doar performanţă, doar atingerea anumitor ţinte, care nu sunt deloc puţine. În cazul României, sunt 507 ţinte. Este un plan foarte ambiţios, care odată implementat va avea rezultate palpabile pentru cetăţean. Este un Plan care vrea să livreze, dar în acelaşi timp să şi reformeze. Noi am vorbit despre PNRR ca despre o şansă istorică pentru România de a reveni în forţă. În acelaşi timp, am atras atenţia că aceste patru litere -PNRR- nu pot rămâne doar la stadiul de formulă magică, pe care o rostim ca într-un film cu Harry Potter pentru a obţine transformările miraculoase pe care le dorim. PNRR este un instrument bazat pe perfomanţă.

Poate fi modificat? A fost această dispută între PSD şi PNL.

Mesajul preşedintei Comisiei Europene a fost clar de a porni la implementarea acestui Plan aşa cum a fost el negociat. Pe de altă parte, pentru a fi corecţi, eu vă pot menţiona Articolul 21 din Regulamentul privind mecanismul de redresare şi rezilienţă, articol care vorbeşte despre modificarea PNRR în cazul în care un stat membru, din cauza unor circumstanţe obiective, nu mai poate atinge parţial sau total tinţele.

Este cam vag.

Da, iar ca exemplu este dată o catastrofă naturală.

Schimbarea unui guvern nu e o catastrofă naturală.

Nu este. De menţionat că procedura de modificare a PNRR ar presupune o reluare a întregului traseu instituţional.

Deci alte discuţii la Bruxelles, acceptul Comisiei, al Consiliului etc.

Exact, ceea ar duce la întârzieri reale în atingerea ţintelor.

Deci nu ar fi în interesul României.

Deloc, pentru că finanţările vin în funcţie de atingerea unor obiective care sunt structurate foarte clar pe trimestre. România a reuşit deja să schimbe PNRR, după ce Comisia Europeană creioanse lista sa de aşteptări. Practic, România a reuşit să renegocieze finanţări solide pentru tot ceea ce ţine de infrastructură, de transport şi pentru tot ceea ce ţine de sectorul energetic. Sunt modificări ale unei viziuni iniţiale a Bruxelles-ului, deci e un dialog constant între Comisie şi statele membre, nu doar o impunere de sus în jos.

Aş vrea să discutăm si despre statul de drept, pentru că zilele trecute a fost o decizie a CJUE privind respectarea dreptului european, o decizie catalogată de specialişti drept o palmă pentru CCR. Ca imagine de ansamblu, este privita România la Bruxelles asemenea Ungariei sau Poloniei, ţări aflate în conflict cu UE?

Fiecare stat membru şi traseul său european sunt analizate pe o bază individuală, deci nu se fac asemenea comparaţii. România a fost un stat foarte constructiv în dialogul cu UE pe tema noului mecanism de raportare pe tema statului de drept. Recenta decizie a Curţii de Justiţie reafirmă un principiu asupra căruia noi ne-am exprimat constant clar şi neechivoc: supremaţia dreptului european asupra celui naţional, principiu fundamental, fără de care nu poate funcţiona UE, asumat de orice stat membru la data integrării europene. Supremaţia dreptului european impune ca judecătorii naţionali să aibă puterea să lase neaplicată o decizie a CCR contrară dreptului european.

Dar vedem că CCR se află în continuare în război cu Bruxelles-ul.

România este singurul stat membru aflat sub lupa a două Mecanisme care vizează statul de drept: Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) şi Mecanismul general cu privire la statul de drept. Ambele prevăd acest principiu al supremaţiei dreptului european, iar decizia recentă a CJUE trebuie aplicată imediat de toate instanţele naţionale.

Fără a respecta această decizie a CJUE, mai poate spera România la aderarea la Schengen?

Nu. Aşa cum spuneam, supremaţia dreptului european e un principiu fundamental.

Am văzut la finalul anului trecut un protest la Parlament organizat de un partid anti-UE. Ce face UE pentru a stopa extremismul în Europa de Est?

Am văzut la acel protest un steag al UE care era călcat în picioare şi pe care era desenată o zvastica. Proiectul european este un proiect al păcii şi al bunăstării cetăţenilor. Comisia Europeană lucrează pe toate fronturile, în special pe partea de educaţie, astfel încât tinerii noştri să înţeleagă că proiectul european nu este un cadou pe care îl primeşti pentru totdeuna, ci este o idee pentru care trebuie să lupţi constant. Săptămâna trecută am premiat tineri liceeni care au exact 15 ani, născuţi odată cu aderarea. Sunt foarte liniştită privind la generaţia tânăra. Veşti bune vin din urma noastră.

Protestul AUR a plecat de la Certificatul verde. E discriminatoriu pentru că îngrădeşte dreptul la muncă sau sprijină libera circulaţie?

Certificatul verde este o poveste de succes a Comisiie Europene, pentru că are ca obiectiv înlesnirea libertăţii de mişcare. Nu doar statele UE au adoptat acest Certificat verde, ci alte 60 de state ale lumii îl folosesc. Eu l-aş vedea ca o valoare adăugată, care vine în ajutorul cetăţenilor.

Credeţi că vaccinarea va deveni obligatorie?

Politicile de sănătate şi campaniile de vaccinare ţin exclusiv de statul membru. Comisia Europeană nu are competenţe în domeniul sănătăţii. UE a reuşit rezultate excepţionale în contextul pandemic prin finanţarea şi distribuirea vaccinului. Comisia Europeană pune la dispoziţia statelor membre toate resursele necesare, urmând ca fiecare stat naţional să aleagă modul în care implementează politica de vaccinare. Mesajul preşedintei Comisiei Europene este clar: vaccinarea este singura soluţie pentru a ieşi din pandemie.

Dvs v-aţi vacinat?

Eu, soţul meu, copilul meu. Eu sunt la a treia doză.

Urmărește-ne:
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.