Premium
Adevarul:
Ce repercusiuni are pentru România lovitura de stat eşuată din Turcia? În primul rând, este afectat proiectul flotei comune în Marea Neagră, propus de România şi susţinut intens de SUA, prin care ţara noastră, împreună cu Turcia şi Bulgaria ar fi urmat să pună în comun foţe navale cu scopul de a descuraja ameninţările venite dinspre Rusia. După ultimul summit NATO, desfăşurat la Varşovia în urmă cu 10 zile, preşedintele Klaus Iohannis anunţa că miniştrii Apărării din statele Alianţei, până la începutul lunii octombrie, trebuie să vină cu propuneri concrete privind creşterea prezenţei NATO în Marea Neagră, ca măsură de întări Flancul Estic.
Însă analiştii consultaţi de „Adevărul“ spun că, dimpotrivă, proiectul pare că se scufundă, după ce Turcia s-a răstit la SUA, în urma puciului ratat de pe malul Bosforului. „Scad din ce în ce mai mult şansele de a avea o flotă comună. Am văzut că preşedintele Erdogan a folosit această încercare de lovitură de stat pentru a exercita constrângeri asupra bazei militare americane de la Incirlik. În acest context, din păcate, cred că se îndepărtează şi mai mult concretizarea iniţiativei propuse de România. Deocamdată, trebuie să aşteptăm reacţia SUA – în câteva luni se schimbă administraţia la Washington – pentru că, fără sprijinul american, această flotă îşi pierde fundamentul“, spune analistul politic Radu Carp.
Guvernul turc a închis sâmbătă baza aeriană de la Incirlik, folosită de avioanele americane în lupta cu Statul Islamic, pe motiv că ar fi fost folistă de pucişti pentru a-şi alimenta avioanele cu care au bombardat Parlamentul. Totuşi, duminică seara, secretarul de stat al SUA, John Kerry, a anunţat că spaţiul aerian turc a fost redeschis pentru avioanele militare americane.
„Obţinerea unei prezenţe militare occidentale la Marea Neagră“
Pe lângă şicanele diplomatice, preşedintele Recep Erdogan şi premierul Binali Yildirim au insinuat că SUA ar fi încurajat lovitura de stat eşuată. Şi atunci, cum mai poate Turcia să susţină un proiect girat de SUA – flota comună în Marea Neagră? „Mesajele antiamericane date de oficialii turci, în frunte cu preşedintele Erdogan şi premierul Yildirim, arată că Turcia riscă să devină o vulnerabilitate pentru sistemul de apărare euro-atlantic din care face parte. Arestările ample din rândul militarilor, magistraţilor şi în general din rândul celor ce erau critici cu islamizarea ţării demonstrează premeditarea, ceea ce ne face să credem că ruptura faţă de Occident este amplu pregătită de administraţia politică. Deşi datele de acum ne invită mai degrabă la speculaţii, nu putem să nu observăm că evenimentele din Turcia servesc direct Rusiei, deoarece slăbesc NATO din interior. România este direct afectată şi acum vedem cât de important a fost summitul NATO de la Varşovia, o întâlnire parţial ratată de diplomaţia românească. Tocmai de aceea, întâlnirea miniştrilor Apărării NATO ce va avea loc la toamnă este decisivă pentru securitatea naţională. Pentru România este una dintre cele mai importante întâlniri de când a devenit parte a Alianţei, iar singura opţiune este obţinerea unei prezenţe militare occidentale consistente la Marea Neagră. În acelaşi timp, orice guvern va veni din toamnă are obligaţia de a găsi resurse bugetare pentru investiţii masive în domeniul apărării. Libertatea şi securitatea au costuri. Trebuie să investim, dar şi să demonstrăm determinare în faţa oricărei ameninţări externe, inclusiv a Rusiei“, susţine George Rîpă, preşedintele Centrului de Analiză Strategică Aplicată (CASA)...
Relaţiile comerciale România-Turcia se ridică la aproape 4,5 miliarde de euro pe an
Aproape 4% din exporturile României s-au îndreptat anul trecut spre Turcia, cu o valoare de 2,15 miliarde de euro, fiind al şaselea partener comercial la export, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. În ceea ce priveşte importurile României din Turcia, acestea s-au ridicat anul trecut la 2,28 miliarde de euro, reprezentând 3,6% din total, plasând schimburile comerciale pe locul al nouălea. Exporturile către Turcia ar putea consemna o creştere în acest an, având în vedere că autorităţile române au primit în luna iunie o scrisoare prin care Turcia se arată deschisă să deblocheze importurile de bovine vii din România. La sfârşitul lunii mai, în România erau înregistrate peste 14.500 de companii cu capital turcesc (peste 7% din totalul celor cu capital străin), cu o valoare totală a capitalului social subscris de aproape 500 de milioane de euro, ocupând locul 16 în clasamentul ţărilor străine din ţara noastră.
Cablul submarin, un proiect doar pe hârtie
Încă din anul 2006, România şi Turcia au demarat discuţiile privind realizarea unui cablu submarin de transport al electricităţi, investiţia evaluată la acel moment la 400-500 de milioane de euro. De atunci însă, lucrurile nu s-au schimbat cu mult, iar proiectul, prin care România urma să exporte energie electrică Turciei, a rămas tot la stadiu de intenţie, pe foaie. Ultimul demers în acest sens a avut loc în februarie 2015, sub guvernarea Ponta, când Transelectrica şi compania italiană Prysmian au semnat un memorandum pentru a forma o echipă de experţi şi specialişti care să elaboreze studii şi analize ale implicaţiilor tehnice, comerciale, financiare şi juridice aferente finanţării şi construirii cablului submarin. La acel moment, fostul premier Victor Ponta susţinea că, prin realizarea acestui proiect, România va asigura Turciei şi ţărilor din zonă dezvoltarea pe baza unei energii electrice la un preţ competititv.
100.000 de români ajung pe litoralul turcesc
În jur de 100.000 de români merg în fiecare an cu zboruri charter pe litoralul turcesc, potrivit datelor Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT). De altfel, peste o mie de turişti români din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Iaşi au plecat sâmbătă către Antalya cu curse charter, în pofida tentativei de lovitură de stat din Turcia, a anunţat ANAT.
Ziarul Financiar:
La finalul lunii mai 2016 datoria directă a statului (lei şi valută) era de 278 mld. lei, echivalentul a 61,7 mld. euro.
Datoria publică directă a statului, internă şi externă (în valută), a ajuns la 278 de miliarde de lei (echivalentul a 61,7 miliarde de euro) la finalul lunii mai 2016, în creştere cu 20 de miliarde de lei faţă de finalul lui mai 2015, conform datelor Ministerului de Finanţe.
Acum un an, guvernul Ponta a operat prima reducere de TVA la produsele alimentare de la 24% la 9%, care a accelerat consumul şi a adus o creştere susţinută în toată economia. A doua operare de reducere de TVA a avut loc la 1 ianuarie 2016, pentru toate celelalte produse şi servicii, de la 24% la 20%.
Statul român nu reuşeşte să scadă soldul datoriiei totale: minusul de pe valută înseamnă un plus pe lei. Scăderea dramatică a dobânzilor la lei din ultimii patru ani de la 6% la 1-2% a făcut ca statul să se împrumute mai mult în moneda naţională decât în euro sau dolari.
Dacă se ia în considerare şi datoria garantată de stat, soldul total al statului a ajuns la finalul lunii mai la 332 de miliarde de lei (echivalentul a 73,7 miliarde de euro), în creştere cu 49 de miliarde de lei faţă de mai 2015.
Datoria statului ca pondere în PIB este de 38,5%, sub nivelul de 40%, un prim prag de alarmă. Problema este că datoria va creşte, mai ales că în acest an deficitul bugetar este estimat să ajungă la 3% din PIB, faţă de 1,4% în 2015.
Anul trecut, finanţele publice ale României au fost stabile, conform raportului de ţară al Comisiei Europene, dar se prevede o deteriorare a acestora în acest an şi anul următor, când se estimează o creştere a datoriei peste 40% din PIB.
România nu are probleme cu rostogolirea datoriei atât în lei, cât şi în euro sau dolari, ci dimpotrivă, titlurile româneşti sunt căutate pe pieţele externe şi interne pentru că au o dobândă pozitivă, dublă sau chiar triplă faţă de ceea ce oferă marile state europene.
Săptămâna trecută, Germania a vândut obligaţiuni cu o dobândă negativă, respectiv investitorii au acceptat să împrumute statul german ştiind că la scadenţă vor primi mai puţini bani, nu mai mulţi. România încă nu a ajuns la această performanţă, iar guvernatorul BNR Mugur Isărescu nu-şi doreşte această situaţie.
