Premium
În dimineaţa de duminică, 25 martie, cetăţenii din Uniunea Europeană (UE) vor da ceasurile înainte cu o oră, o schimbare reglementată de legislaţia comunitară cu scopul de a profita la maximum de programul diurn şi a economisi astfel energie, relatează vineri EFE.
Citește și: Una dintre angajatele fictive din procesul lui Dragnea, acuzații BOMBĂ: ORDINUL dat de liderul PSD
Citește și: Daniel Zamfir provoacă CUTREMUR: lovitură DEVASTATOARE pentru oficialii din BNR
Pentru anumite categorii de persoane trecerea la ora de vară conduce la un sentiment de dezorientare, pentru că organismul de obișnuise cu ora veche și are nevoie de o perioadă mai lungă pentru a se adapta.
Persoanele care suferă de anxietate şi depresie ar putea simţi un disconfort crescut. Mai mult, studiile arată că în perioada imediat următoare trecerii la ora de vară au loc mai multe accidente, deoarece această schimbare favorizează apariția oboselii și a lipsei de atenție în cazul multor persoane.
O altă cercetare realizată în 2008, în Suedia, a relevat că numărul atacurilor de cord a crescut cu şase procente în primele trei zile lucrătoare după schimbarea orei.
Această schimbare de oră se produce de două ori pe an, în mod obişnuit în ultima duminică din martie şi ultima duminică din octombrie şi a început să se generalizeze din 1974, când s-a produs prima criză de petrol, iar unele ţări au decis să devanseze cu o oră ceasurile pentru a profita de lumină şi a economisi electricitate.
Comisia Europeană (CE) a decis să armonizeze data schimbării orei de vară, pe care iniţial fiecare ţară o decidea între martie şi aprilie, pentru a evita eventuale perturbări ale orarelor, precum cele ale trenurilor europene.
În octombrie anul trecut, peste 70 de eurodeputaţi din toate grupurile politice au cerut introducerea unei moţiuni în Parlamentul European (PE) pentru a pune capăt schimbării de două ori pe an a orei care, potrivit lor, provoacă dereglări ale sănătăţii persoanelor şi la nivel economic.
Iniţiativa se bazează pe propuneri venite din Suedia, Danemarca, Finlanda, Germania, Olanda, Slovacia, Cehia, Franţa şi Belgia, unde mii de cetăţeni s-au opus acestei schimbări prevăzută în legislaţia europeană.
