Premium
Șeful NATO a declarat marți că puterea armatei Rusiei nu ar trebui subestimată în urma revoltei de weekend a mercenarilor Grupului Wagner și a spus că alianța și-a sporit capacitățile de confruntare cu Rusia, în ultimele zile.
Jens Stoltenberg a spus că alianța ar putea decide să-și sporească puterea și capacitatea de a face față Rusiei și aliatului său Belarus, atunci când liderii NATO se vor întâlni în capitala Lituaniei, Vilnius, în perioada 11-12 iulie, relatează military.com citat de Rador.
„Așadar, fără neînțelegeri și fără să lăsăm loc de neînțelegeri la Moscova sau la Minsk cu privire la capacitatea noastră de a ne apăra aliații împotriva oricărei potențiale amenințări”, a spus Stoltenberg.
La o întâlnire de la Haga, între opt lideri din NATO, președintele lituanian Gitanas Nausėda a declarat că țările vecine se vor confrunta cu un pericol sporit dacă Grupul Wagner își va desfășura „asasinii” în Belarus.
Stoltenberg a spus că este încă devreme pentru a trage concluzii despre ce ar putea face liderul grupului Wagner, Evgheni Prigojin, și unele dintre forțele sale sau dacă toți vor ajunge în Belarus.
Liderii au convenit că, având în vedere revolta de scurtă durată a luptătorilor Wagner din Rusia, în weekend, aliații ar trebui să continue să-și întărească forțele de-a lungul flancului estic al NATO, pentru a-l descuraja președintele rus Vladimir Putin să încerce să-și extindă războiul.
NATO a răspuns la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022 prin desfășurarea unor grupuri de luptă multinaționale în Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria. Ele completează alte patru grupuri desfășurate în 2017 în cele trei state baltice și Polonia, pentru a extinde prezența NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră. Luni, Germania a declarat că este pregătită să staționeze permanent forțe în Lituania, dacă este necesar.
Rutte și Stoltenberg s-au întâlnit cu președinții României și Poloniei și cu alți lideri, din Belgia, Norvegia, Albania și Lituania, la reședința oficială a liderului olandez, într-o suburbie din Haga.
Marți, autoritățile ruse au declarat că au încheiat o anchetă penală cu privire la rebeliunea armată întreruptă, condusă de Prigojin, și nu depun acuzații împotriva sa sau a trupelor sale.
Revolta forțelor Grupului Wagner a durat mai puțin de 24 de ore, dar a reprezentat cea mai recentă întorsătură dintr-o serie de evenimente care au adus cea mai gravă amenințare la adresa puterii lui Putin în războiul lui de 16 luni din Ucraina.
Războiul a determinat Suedia și Finlanda să caute să adere la NATO. Finlanda a devenit deja cel mai recent membru al alianței, dar aderarea Suediei este blocată de Turcia.
Luni, Stoltenberg a declarat că va convoca o întâlnire urgentă în zilele următoare, pentru a încerca să depășească obiecțiile turce față de aderarea Suediei la organizația militară, într-un ultim efort pentru ca țara nordică să stea alături de aliați la summitul din iulie din Lituania.
NATO necesită aprobarea unanimă a tuturor membrilor pentru a se extinde. Turcia acuză Suedia că este prea îngăduitoare față de grupuri despre care Ankara spune că reprezintă o amenințare pentru securitatea sa, inclusiv grupuri militante kurde și persoane asociate cu o tentativă de lovitură de stat din 2016.
