Premium
Elveţienii vor vota la 17 mai cu privire la sfârşitul Acordului asupra liberei circulaţii a persoanelor încheiat cu Uniunea Europeană (UE), cerut de dreapta populară dar respins de guvern, potrivit calendarului electoral fixat miercuri, informează AFP.
În timpul şedinţei săptămânale, guvernul a fixat pentru 17 mai votul asupra iniţiativei populare "Pentru o imigraţie moderată", care cere ca "Elveţia să regleze în mod autonom imigraţia străinilor" şi care, dacă va fi acceptată, va duce la rezilierea Acordului asupra liberei circulaţii de persoane între Elveţia şi UE.
În 1992, elveţienii au votat "nu" la intrarea ţării lor în Spaţiul Economic European, rezultat în urma unui acord semnat de statele membre ale Comunităţii Europene, predecesoarea UE, şi ţările membre ale Asociaţiei Europene de Liber-Schimb (AELE).
De atunci, Berna şi Bruxellesul au semnat numeroase acorduri bilaterale, însă relaţiile lor au devenit tensionate după un alt vot popular în februarie 2014, în timpul căruia elveţienii s-au pronunţat în favoarea introducerii de cote anuale de migranţi.
Pentru a nu jigni UE, autorităţile elveţiene au "îmblânzit" în cele din urmă textul de punere în aplicare a iniţiativei. Adoptat în 2016 de Parlamentul Elveţiei, el acordă o preferinţă naţională angajărilor şi stabileşte formalităţi suplimentare pentru angajatorii cu sediul în Elveţia care vor să aducă angajaţi europeni.
Iniţiativa asupra căreia vor vota elveţienii în mai cere ca guvernul elveţian să facă toate demersurile necesare, pe calea negocierii, pentru ca Acordul asupra Liberei Circulaţii a Persoanelor (ALCP) încheiat cu Bruxellesul în 1999 să nu mai fie în vigoare după un an sau, în caz de eşec, să denunţe unilateral acest acord.
Iniţiativa a fost lansată de membri ai primei forţe politice a ţării, Uniunea Democrată de Centru (UDC, dreapta populară), ale cărei afişe cu sugestii xenofobe provoacă regulat polemici, şi ai organizaţiei Acţiune pentru o Elveţie Independentă şi Neutră (ASIN), un grup de presiune.
Guvernul a respins iniţiativa, estimând că ea ameninţă angajările în Elveţia. Executivul de la Berna a atenţionat de asemenea că, din cauza aşa-zisei "clauze-ghilotină", o denunţare unilaterală a ALCP ar duce la sfârşitul acordurilor bilaterale cu UE şi riscă să pună sub semnul întrebării şi alte tratate încheiate cu Bruxelles, precum numitele Schengen şi Dublin.
