Premium
Entitatea sârbă din Bosnia marchează duminică 30 de ani de când a fost creată, într-un moment în care obiectivele secesioniste ale liderilor săi trezesc temeri legate de o întoarcere la anii întunecaţi ai conflictului intercomunitar, relatează AFP.
''Ei stârnesc panică şi asta mă sperie", spune Mira Vuletic, o pensionară în vârstă de 70 de ani, una dintre puţinele persoane care acceptă să îşi dea numele în cartierele din estul capitalei bosniace care sunt situate în Republika Sprska (RS).
Ea dă vina pe elitele din comunităţile fracturate etnic ale ţării. ''Ei fac acest lucru pentru a-şi ascunde afacerile şi furturile" într-o Bosnie afectată de o corupţie endemică, spune interlocutoarea.
În ultimele luni, tensiunile au crescut odată cu înmulţirea ameninţărilor secesioniste ale liderului politic al RS, Milorad Dodik, ceea ce i-a adus miercuri noi sancţiuni americane.
Potrivit lui Christian Schmidt, Înaltul Reprezentant internaţional în Bosnia, ţara se confruntă cu "cea mai mare ameninţare existenţială" de la Acordul de la Dayton din 1995, care a instaurat o pace fragilă în ţară după cel mai sângeros dintre războaiele din fosta Iugoslavie.
Ceremonia festivă de duminică, pe care musulmanii bosniaci o consideră o provocare, sărbătoreşte proclamarea, la 9 ianuarie 1992, a unei "Republici a sârbilor bosniaci" de către elita politică sârbă ostilă independenţei Bosniei.
La acea vreme, Bosnia era încă membră a Federaţiei Iugoslave, dorită de bosniaci şi croaţi. Trei luni mai târziu, a izbucnit conflictul, soldat cu aproximativ 100.000 de morţi.
Pentru cea de-a 30-a aniversare a acestei sărbători, pe care instanţele au calificat-o drept discriminatorie faţă de bosniaci şi croaţi, autorităţile din RS au anunţat trei zile de festivităţi, inclusiv o paradă a forţelor lor de poliţie.
Dayton a stabilit împărţirea ţării între RS şi o entitate croato-musulmană legate între ele prin instituţii centrale slabe, care au fost consolidate în timp sub presiunea occidentală, potrivit Agerpres.ro.
Dar Milorad Dodik cere acum să recupereze o parte din puterile cedate guvernului central. În decembrie, parlamentul RS a acordat guvernului entităţii şase luni pentru a organiza în mod legal ieşirea sa din trei instituţii centrale cruciale, armata, sistemul judiciar şi cel fiscal.
Procedând astfel, el este acuzat de bosniaci, de propria sa opoziţie şi de Occident că ameninţă pacea.
''Posibilitatea unui conflict în Bosnia nu trebuie exclusă niciodată", avertizează Srecko Latal, editor al reţelei regionale de jurnalism de investigaţie (BIRN). ''Dodik merge din ce în ce mai departe într-o poveste care se poate încheia cu o tentativă de secesiune care nu ar putea trece fără alte conflicte''.
În timp ce Uniunea Europeană a păstrat tăcerea asupra crizei, Washingtonul a impus noi sancţiuni financiare împotriva lui Milorad Dodik, acuzându-l că ameninţă "stabilitatea Bosniei-Herţegovina şi a întregii regiuni".
''Nu am bunuri în Statele Unite. Este o glumă că nu mi se permite să gestionez bunuri pe care nu le am", a spus el, râzând.
Acuzat totodată de corupţie, acest fost favorit al Occidentului devenit pro-rus a denunţat "minciunile monstruoase" ale Washingtonului, acuzându-l că vrea să "creeze un stat pentru musulmani".
Criza politică exacerbează dificultăţile cotidiene ale populaţiei, care suferă din cauza sărăciei, a salariilor mici, a corupţiei şi a disfuncţionalităţilor legate de sistemul administrativ rezultat în urma Acordurilor de la Dayton.
''Astăzi mi-am primit pensia lunară, care îmi va permite să trăiesc doar zece zile", spune Mira Vuletic. ''Încă trăim ca nişte animale''.
De ani de zile, bosniacii au fugit în masă din ţară în condiţiile în care aici nu văd niciun viitor. Potrivit unui ONG local, aproape 500.000 de bosniaci au părăsit în nouă ani ţara care avea 3,5 milioane de locuitori în 2013.
