Premium
Școlile se deschid în câteva zile și părinții sunt mai preocupați de achiziția de rechizite decât de siguranța copiilor în clasă, spune Octavian Jurma. Valul 4 crește mai repede decât oricare dintre valurile epidemice de până acum. Epidemiologul adaugă, însă, că „există și o brumă de speranță”, potrivit Mediafax.
Conform epidemiologului, valul 4-Delta crește mai repede decât oricare dintre valurile epidemice de până acum, în medie de 2 ori mai repede.
Mai mult, infecția cu tulpina Delta este și de 2 ori mai gravă într-o populație prea puțin protejată de vaccin.
„Ne îndreptăm spre prăpastie și criza politică apasă pe accelerație în loc să apese pe frâna epidemică. Există însă o brumă de speranță și mă grăbesc să o dau de veste până nu e compromisă de realitate”, spune Octavian Jurma.
Bazându-se pe „un accelerometru săptămânal al pandemiei”, epidemiologul afirmă că, în general, valurile sunt produse de o perioada de 8 (plus/minus 2) săptămâni de creștere accelerată, separate de perioade de platou.
„Valul 2 în România a avut, de fapt, două perioade de câte 8 săptămâni de creștere accelerată, în iunie-iulie și în septembrie-octombrie, separate de o perioadă de platou de 6 săptămâni în august-septembrie. Volumul acela uriaș de cazuri a fost produs de 16 săptămâni de creștere accelerată și 10 săptămâni de platou (viteză constantă). Din perspectiva accelerației, valul 4-Delta a depășit deja valul 3-Alpha și a recapitulat până acum prima fază ascendentă a valului 2 (cea din iunie-iulie) cu 8 săptămâni de creștere de 2 ori mai intensă, care a făcut ca valul 4-Delta să plece de la o valoare de 2 ori mai mică decât valul 2 și să ajungă la o valoare de 2 ori mai mare după prima faza de creștere. Analiza istorică ne spune că după 8 săptămâni ar trebui să vedem o scădere dramatică a accelerației în această săptămână sau în săptămâna următoare. Odată ce pandemia se izbește de zidul măsurilor de combatere a pandemiei (dacă se iau) sau al imunității colective (când se instalează) accelerația se prăbușește rapid și avem un vârf al numărului de cazuri urmat de o fază descendentă”, susține Jurma.
Potențialul platou de 2-3 săptămâni este „singura rază de speranță realistă pe care o mai avem în acest moment al pandemiei”: ar fi un răgaz foarte util pentru a da spitalelor timp să se pregătească pentru faza de creștere care va debuta cel mai probabil la 2 săptămâni de la deschiderea școlilor.
Epidemiologul spune, însă, că speranța este firavă pentru că depinde de echilibrul dintre distanțarea produsă de vacanțele de la finalul lunii august și începutul lunii septembrie și evenimentele organizate după 1 august: „probabilitatea ca accelerația să crească la 2 săptămâni după deschiderea școlilor este foarte mare în continuare, deci putem spera la cel mult 2 săptămâni de platou în care să ne tragem puțin sufletul”.
Jurma adaugă că analiza accelerației internărilor în spitale este și mai îngrijorătoare decât a cazurilor noi: „până la urmă, vaccinarea exact asta urmărește, să decupleze curba cazurilor noi de curba internărilor și deceselor și exact asta se observă în țările vaccinate”. În România, însă, se observă că rata de creștere a internărilor în valul 4-Delta începe la 1-2 săptămâni după creșterea numărului de cazuri noi și este mai rapidă decât în valul 2 și valul 3: „Acest aspect este mult mai îngrijorător decât creșterea numărului de cazuri noi. De aceea repet: numărul de cazuri grave și foarte grave crește de 2 ori mai repede decât în valul 2 și 3, ceea ce confirmă studiile din alte țări care arată că tulpina Delta produce forme de boală COVID-19 de 2 ori mai gravă decât tulpina Alpha într-o populație nevaccinată”.
„În următoarele 2 săptămâni vom afla dacă această este perioada cea mai intensă de creștere a valului 4-Delta și urmează un scurt platou de 2-3 săptămâni al numărului de cazuri noi sau aceasta este doar o perioada de platou a acelerației, caz în care numărul de cazuri va continua să se dubleze la 2 săptămâni până la finalul lunii, după care vom vedea dacă deschiderea școlilor va avea un impact asupra curbelor epidemiologice”, își termină postarea epidemiologul.
