Prezidiul Comisiei Episcopatelor din Uniunea Europeană (COMECE) a analizat, pe 3 decembrie 2025, hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza Wojewoda Mazowiecki, C-713/23, exprimându-și preocuparea față de consecințele acesteia asupra competențelor naționale în materie de drept al familiei.
În declarația publicată la 9 decembrie, reprezentanții COMECE subliniază că poziția lor este fundamentată pe concepția antropologică a Bisericii, potrivit căreia căsătoria este o uniune între un bărbat și o femeie. Totodată, aceștia precizează că, deși respectă rolul instanțelor europene, consideră necesar să atragă atenția asupra unor aspecte ale deciziei care ar putea depăși limitele competențelor UE.
Hotărârea obligă statele membre să recunoască o căsătorie între două persoane de același sex încheiată legal într-un alt stat membru, atunci când cuplul s-a mutat pe teritoriul lor în exercițiul libertății de circulație.
COMECE amintește că jurisprudența CJUE avansase deja în această direcție prin cazul Coman, însă consideră că decizia din 25 noiembrie 2025 merge „dincolo de limitele competențelor UE”. În sprijinul argumentului, organizația invocă articolul 9 din Carta drepturilor fundamentale a UE, care precizează că dreptul la căsătorie se exercită „în conformitate cu legile naționale”, iar în mai multe state europene căsătoria este definită ca uniunea dintre un bărbat și o femeie.
COMECE: afirmațiile CJUE sunt restrânse de propria interpretare a dreptului UE
Deși Curtea recunoaște în hotărâre că regulile privind căsătoria rămân în competența statelor membre și că obligația de recunoaștere „nu subminează instituția căsătoriei” în dreptul național, COMECE atrage atenția că această afirmație este „strict limitată” de insistența Curții asupra respectării libertății de circulație prevăzute de tratate.
Reprezentanții episcopatului european consideră că această interpretare slăbește protecția unor domenii sensibile ale dreptului național, printre care se numără și articolul 17(1) din TFUE, referitor la statutul bisericilor și comunităților religioase.
Documentul semnalează și rolul insuficient acordat „identităților naționale” consacrate de articolul 4.2 din Tratatul UE, în condițiile în care definirea căsătoriei este, pentru unele state, parte a acestei identități.
COMECE avertizează că decizia CJUE va avea consecințe asupra legislațiilor naționale privind dreptul familiei, putând genera presiuni pentru modificarea acestora. De asemenea, statele membre vor fi obligate să introducă proceduri de recunoaștere și chiar să nu aplice propriile norme atunci când intră în conflict cu hotărârea europeană.
Temeri privind extinderea efectelor și posibile reacții anti-europene
În declarația de două pagini, COMECE avertizează că decizia ar putea crea o convergență forțată a efectelor juridice ale căsătoriei, într-un domeniu în care Uniunea nu are mandat de armonizare.
O altă îngrijorare majoră vizează impactul asupra certitudinii juridice, în condițiile în care statele riscă să nu mai poată anticipa care norme naționale din dreptul familiei sunt protejate și care vor trebui adaptate la jurisprudența europeană.
Organizația episcopală menționează și riscul unor „dezvoltări negative” în alte domenii sensibile, inclusiv posibilitatea ca logica deciziei să fie extinsă în viitor asupra cazurilor de surogație, o temă controversată în numeroase state membre. În final, COMECE subliniază că astfel de hotărâri, în contextul dificultăților actuale ale UE și al modului în care aceasta este percepută, pot alimenta sentimente anti-europene și pot fi ușor instrumentalizate în spațiul public.
Comentează