Curtea Supremă de Justiție l-a achitat definitiv luni pe fostul ministru al Sănătății, Florian Bodog, în dosarul în care a fost trimis în judecată de DNA în 2021. Bodog era acuzat de abuz în serviciu și fals intelectual.
Florian Bodog a fost achitat. Decizia este definitivă
Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători în materie penală, a decis astăzi să-l achite pe fostul ministru al Sănătății, Florian Dorel Bodog, dar și pe fosta sa consilieră, Olivia Andreea Marcu (fostă Baciu), trimiși în judecată în 2021 de DNA.
Bodog și consiliera sa de la acea vreme, Olivia Andreea Marcu, au fost acuzați de abuz în serviciu și fals intelectual, în legătură cu activitatea consilierei personale care lucra la cabinetul ministrului.
Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători în materie penală, a decis astăzi să-l achite pe fostul ministru al Sănătății, Florian Dorel Bodog, dar și pe fosta sa consilieră, Olivia Andreea Marcu (fostă Baciu), trimiși în judecată în 2021 de DNA.
DNA îl acuza pe Bodog de abuz în serviciu și fals intelectual
Bodog și consiliera sa de la acea vreme, Olivia Andreea Marcu, au fost acuzați de abuz în serviciu și fals intelectual, în legătură cu activitatea consilierei personale care lucra la cabinetul ministrului.
Concret, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, inculpatul Bodog Florian Dorel (care în prezent nu mai ocupă funcția de ministru), deși cunoștea că angajata sa în funcția de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu și nu a prestat activitățile la care era obligată prin contractul individual de muncă și fișa postului, ar fi atestat în mod nereal prezența acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezență și nu ar fi luat măsuri pentru sancționarea disciplinară. Astfel, consiliera ministrului, inculpata Marcu Olivia Andreea, ar fi obținut drepturi salariale necuvenite de 75.656 lei, sumă ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul ministerului respectiv.
În același context, în perioada februarie – octombrie 2017, fostul ministru ar fi falsificat semnăturile persoanei respective pe două contracte individuale de muncă și pe o declarație pe proprie răspundere, demersuri menite a produce consecințe juridice.
„Instanța supremă a reținut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, în contextul în care activitatea consilierului personal s-a desfășurat de la distanță, iar natura atribuțiilor specifice acestei funcții nu presupune o prezență fizică obligatorie la sediul instituției.
Înalta Curte a constatat că funcția de consilier personal este caracterizată printr-un raport juridic special de încredere și colaborare directă, având un conținut preponderent intelectual și consultativ, care nu poate fi evaluat prin parametri cantitativi standardizați.
Lipsa prezenței fizice nu este echivalentă cu lipsa activității prestate.
Totodată, instanța supremă a stabilit că eventualele neregularități de ordin administrativ privind formalizarea raportului de muncă nu pot fi subsumate sferei răspunderii penale, dreptul penal având caracter de ultima ratio și neputând fi utilizat pentru sancționarea deficiențelor de organizare sau control instituțional.
În ceea ce privește infracțiunile de fals intelectual reținute în mod subsecvent, Înalta Curte a apreciat că acestea sunt indisolubil legate de pretinsa faptă principală de abuz în serviciu și că, în absența acesteia, nu pot subzista autonom.
Prin această soluție, Înalta Curte reafirmă principiul potrivit căruia dreptul penal nu poate substitui mecanismele administrative și nu poate fi extins dincolo de limitele legale, cu încălcarea principiului legalității incriminării.
Soluția este definitivă.
Comentează