Ani de-a rândul s-a vehiculat insistent aceeași idee: foamea tulbură gândirea. Reclamele au transformat-o în slogan, iar sfaturile nutriționale au întărit-o prin avertismentul de a nu sări peste mese pentru a rămâne concentrat. Cercetările recente contrazic însă această percepție.
O analiză publicată în noiembrie 2025 a reunit 63 de articole științifice și 71 de studii independente realizate între 1958 și 2025, cu un total de 3.484 de participanți. Concluzia: la adulții sănătoși, postul intermitent sau sărirea unei mese nu afectează semnificativ memoria, atenția sau gândirea logică, informează American Psychological Association.
Rezultatele testelor cognitive au rămas stabile, indiferent dacă participanții mâncaseră sau nu. Explicația ține de adaptările fiziologice dezvoltate în timp. După aproximativ 12 ore fără hrană, metabolismul comută de la glucoză la grăsimi, producând corpuri cetonice – o sursă eficientă de energie pentru creier. În paralel, crește sensibilitatea la insulină, scade riscul de diabet de tip 2, iar procesul de autofagie curăță celulele de componentele deteriorate.
Aceste reacții arată că perioadele controlate fără alimentație pot sprijini sănătatea metabolică și longevitatea. Teoria „minții încețoșate de foame” nu se confirmă: participanții aflați în post au avut performanțe similare celor care mâncaseră, fără diferențe semnificative la sarcinile de memorie, atenție sau planificare.
Există însă limite. La copii și adolescenți, săritul meselor a redus performanțele cognitive, deoarece un creier în dezvoltare are nevoie de energie constantă. Momentul din zi influențează și el rezultatele: testele efectuate seara au arătat o ușoară scădere a vigilenței, explicabilă prin ritmul circadian. În plus, imaginile legate de mâncare au distras mai ușor persoanele aflate în post, fără a le afecta însă capacitatea generală de concentrare.
Pentru adulții sănătoși, concluzia e clară: postul intermitent nu reduce performanța mentală și poate fi practicat fără riscul de a diminua randamentul intelectual. În cazul copiilor, adolescenților sau al persoanelor cu probleme medicale, prudența și consultul medical rămân esențiale.
Analiza arată că mintea umană tolerează absența temporară a hranei mai bine decât s-a crezut, iar relația dintre alimentație și claritate mentală depinde mai mult de particularitățile fiecăruia decât de reguli generale.
Comentează