Premium
Ca în fiecare an, pe data de 25 Noiembrie, Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor, vom putea face un bilanț al reușitelor pe care le-a adus implementarea legislației europene și naționale în domeniu.
Violența împotriva femeilor NU presupune doar violență fizică, așa cum încă mai este înțeles greșit acest termen uneori – presupune și violență emoțională, psihologică, verbală sau chiar sexuală, indiferent dacă are loc în spațiul public sau în interiorul căminului conjugal, indiferent dacă agresorul este un necunoscut, un coleg de muncă sau chiar soțul sau partenerul de viață al femeii agresate.
Deși semnată încă din 2011 de către o serie de state, inclusiv din Uniunea Europeană, Convenția de la Istanbul, principalul instrument care creează cadrul legal ce reglementează la nivel mondial lupta împotriva violenței împotriva femeilor, în 2018 încă mai sunt 8 state membre ale UE care nu au ratificat această convenție: Bulgaria, Cehia, Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania, Slovacia și Marea Britanie.
Ca membru în Comisia FEMM – Comisia pentru Drepturile Femeii și Egalitatea de Gen, acest lucru mi se pare inacceptabil, în special având în vedere că nu există niciun motiv întemeiat, legal sau de altă natură, care să fi împiedicat aceste state să ratifice Convenția de la Istanbul. Din acest punct de vedere, am efectuat și voi continua să efectuez o serie de demersuri în cadrul Comisiei FEMM pentru a impulsiona, prin intermediul colegilor eurodeputați, ratificarea convenției la nivelul tuturor statelor membre.
În plus, chiar dacă majoritatea statelor a ratificat Convenția de la Istanbul, am sesizat în FEMM unele ezitări în folosirea instrumentelor europene de luptă împotriva violenței de gen. Ca un singur exemplu, Ordinul European de Restricție fusese activat în doar 7 cazuri până în luna aprilie, iar până în acest moment numărul ordinelor de protecție emise nu a crescut semnificativ.
Totuși, așa cum am declarat public, inclusiv în multe rânduri în plenul Parlamentului European, România are un cadru legislativ care, mai ales după intrarea în vigoare în luna iulie a Legii 174/2018 pentru completarea și modificarea Legii 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, constituie un exemplu de bune practici în materie de legislație în materie la nivel european.
Violența împotriva femeilor rămâne un subiect în atenția Parlamentului European și a Comisiei FEMM, iar eu, ca membru al acestei comisii, doresc să transmit tuturor femeilor un mesaj de încurajare în a sesiza autorităților competente orice formă de violență îndreptată împotriva lor. Având curajul de a sesiza astfel de acte, vom putea reuși să limităm drastic numărul violențelor de gen, descurajând agresorii în a le mai comite.
