După ani în care blocarea operatorilor ilegali s-a dovedit insuficientă, statele europene încep să urce presiunea către infrastructura digitală care susține piața neagră online.
Belgia obligă Google, Cloudflare și furnizorii telecom să participe la blocarea platformelor ilegale de gambling, într-un context în care 71% din veniturile industriei online de gambling din UE provin deja din zona ilegală. România se confruntă cu aceeași problemă - peste 1.500 de site-uri ilegale au fost blocate de ONJN din 2015 până astăzi.
Europa schimbă paradigma în lupta cu gamblingul ilegal
Belgia a deschis unul dintre cele mai importante fronturi europene în lupta împotriva gamblingului ilegal online, într-o mișcare care ar putea schimba fundamental modul în care statele reglementează internetul și relația cu marile companii de tehnologie. Dacă până acum autoritățile vizau aproape exclusiv operatorii fără licență, noua strategie mută presiunea direct către infrastructura digitală care le permite acestora să funcționeze – este vorba de Google, Cloudflare, furnizori DNS, platforme cloud și operatori telecom.
Decizia autorităților belgiene obligă aceste companii să participe activ la blocarea platformelor ilegale de gambling. Furnizorii telecom vor trebui să restricționeze accesul către respectivele site-uri, motoarele de căutare trebuie să elimine rezultatele asociate, iar furnizorii de infrastructură și distribuție de conținut trebuie să blocheze accesul utilizatorilor către domeniile vizate. În caz de neconformare, sancțiunile pot ajunge la 500.000 de euro pentru fiecare încălcare.
Mișcarea este urmărită atent la nivel european deoarece ar putea marca o schimbare majoră de filosofie - infrastructura digitală nu mai este tratată ca un simplu intermediar neutru, ci ca un actor care poate deveni responsabil pentru accesul la conținut ilegal.
În esență, statele europene încep să înțeleagă că metodele clasice de blocare a operatorilor nu mai funcționează eficient într-un ecosistem digital globalizat și tot mai sofisticat. Site-urile ilegale migrează rapid pe domenii „oglindă”, folosesc infrastructură cloud distribuită internațional și reapar aproape instantaneu după închiderea unui domeniu.
Reacția europeană
Belgia nu este însă singurul exemplu. Italia operează deja ceea ce este văzut de mulți drept unul dintre cele mai agresive sisteme europene de blocare online -„Piracy Shield”.
Creat inițial pentru combaterea streamingului ilegal al competițiilor sportive, a devenit rapid un precedent european privind responsabilizarea infrastructurii tech. Furnizorii de internet, operatorii DNS și companiile cloud sunt obligați să implementeze blocaje în maximum 30 de minute de la notificare, iar Cloudflare a contestat inclusiv în instanță obligațiile și sancțiunile impuse de autoritățile italiene.
În paralel, există demersuri și în Germania de a modifica legislația, după ce instanțele au limitat posibilitatea autorităților de a obliga ISP-urile să blocheze platforme ilegale de gambling, iar Franța colaborează deja cu Google și operatorii telecom pentru eliminarea vizibilității operatorilor fără licență.
Reacția acestor piețe mature are loc în contextul în care avansul pieței negre este tot mai agresiv. Jocurile de noroc online ilegale au generat aproape trei sferturi din veniturile din jocuri de noroc ale Uniunii Europene în 2024, potrivit noilor date pregătite de Yield Sec și comandate de Asociația Europeană a Cazinourilor.
Studiul UE 27 Europa: Online Gambling Marketplace 2024 relevă că firmele fără licență au deținut o cotă de 71% din veniturile brute din jocuri de noroc din cele 27 de state membre ale UE și au contribuit cu 80,6 miliarde de euro la o piață de 114,3 miliarde de euro, iar Europa de Est este considerată una dintre cele mai vulnerabile regiuni.
În multe cazuri, platformele fără licență reușesc să ajungă mai ușor la utilizatori prin intermediul motoarelor de căutare, rețelelor sociale și infrastructurii cloud globale decât operatorii reglementați, care sunt supuși unor reguli stricte privind publicitatea și conformarea fiscală.
Care este situația în România
În spatele tuturor acestor măsuri există însă aceeași preocupare - explozia pieței negre și migrarea jucătorilor către platforme ilegale. România nu face excepție cu atât mai mult într-un context în care industria locală de gambling se confruntă simultan cu o presiune fiscală tot mai mare, restricții de publicitate și inițiative puternic susținute în spațiul public de a limita prezența activității de jocuri de noroc.
Datele prezentate recent de președintele ONJN, Vlad Soare, arată dimensiunea fenomenului. Doar în 2025, autoritatea a introdus pe lista neagră peste 300 de platforme ilegale de jocuri de noroc, de peste zece ori mai multe decât numărul operatorilor online licențiați în România, care este de 32. În total, din 2015 până în prezent, ONJN a identificat și blocat peste 1.500 de site-uri ilegale de gambling.
Raportul prezentat de Soare arată și amploarea intervențiilor din ultimul an - aproximativ 11.000 de controale, amenzi de aproape 10 milioane de lei și 70 de plângeri penale formulate în urma unor nereguli grave.
Problema reală, spun însă autoritățile și operatorii licențiați, este că piața neagră devine tot mai atractivă tocmai pe fondul creșterii presiunii asupra pieței reglementate.
Președintele ONJN avertizează că operatorii ilegali beneficiază de marje de profit mult mai mari pentru că nu sunt fiscalizați și nu respectă obligațiile privind protecția jucătorilor, autoexcluderea sau combaterea spălării banilor. În plus, piața ilegală devine o zonă de refugiu pentru persoanele autoexcluse, care pot continua să joace pe platforme fără verificări și fără mecanisme reale de protecție.
Și industria avertizează că o combinație între supra-taxare, interdicții excesive și limitări agresive de publicitate riscă să împingă și mai mulți consumatori către operatorii din afara țării sau platforme ilegale.
De altfel, fenomenul începe deja să fie vizibil inclusiv în comportamentul online al utilizatorilor. Investigații publicate anul trecut arătau că unele platforme ilegale ajunseseră printre cele mai căutate branduri de gambling pe Google în România, semn al migrării accelerate către piața neagră.
În acest context, modelul belgian devine relevant și pentru România. Noua Lege 141/2025 a extins deja competențele ONJN și obligă inclusiv operatorii licențiați să raporteze tentativele de acces ale jucătorilor români către platforme ilegale.
Însă actualul sistem de combatere rămâne limitat la blacklist-uri și blocări prin furnizorii de internet, mecanisme pe care operatorii ilegali le evită relativ ușor prin schimbarea rapidă a domeniilor și utilizarea infrastructurii globale distribuite.
În practică, dacă România ar urma modelul belgian sau italian, următorul pas ar putea însemna mutarea presiunii direct asupra infrastructurii digitale: eliminarea indexării site-urilor ilegale din Google, colaborare directă cu Cloudflare și furnizorii CDN, blocări la nivel DNS, mecanisme automate pentru domeniile „oglindă” sau extinderea responsabilității către platformele tehnologice care facilitează accesul la operatorii fără licență.
În același timp, dezbaterea depășește deja industria gamblingului. Europa testează gradual un nou model de reglementare digitală în care marile companii de infrastructură – Google, Cloudflare, furnizorii DNS sau platformele cloud – sunt transformate în actori activi ai mecanismelor de enforcement.
Iar întrebarea care începe să apară și în România este dacă statul va continua să combată exclusiv operatorii ilegali sau dacă, asemenea Belgiei și Italiei, va încerca să urce intervenția către infrastructura tehnologică ce le permite acestora să existe.
Comentează