Premium
Sfatul dat lumii întregi de către Barack Obama, potivit căruia nu ar trebui să ne gândim la ce-i mai rău în mandatul lui Donald Trump, se poate aplica ţărilor a căror interese existenţiale nu pot fi afectate în mod direct de politica aplicată de noul preşedinte ales de la Washington, este părerea lui Alexander J. Motyl, un renumit profesor american geo-politic, al cărui studiu a aprofundat situaţia din Rusia, Ucraina şi fosta URSS.
Dar statele care se pot confrunta cu o posibilă invazie rusească se pot deja pregăti pentru cele mai sumbre scenarii.
Acestea nu pot aştepta, aşa cum recomanda Obama, "aşezarea noii administraţii la Casa Albă". Până atunci, tancurile Rusiei pot fi în capitala Estoniei nestingherite.
Incident militar în Strâmtoarea Ormuz. Elicopter american, luat la ţintă de marina iraniană - VIDEO
Nimeni nu ştie ce politică externă va adopta noua administraţie americană. Trump a declarat în campania sa electorală că nu este de acord cu mai multe tratate semnate cu NATO, UE, NAFTA şi WTO. Ceea ce ar putea sugera că viitorul lider de la Casa Albă ar putea rămâne indiferent la o eventuală agresiune teritorială a lui Putin în estul Europei sau şi mai rău, ar putea chiar încuraja Rusia să îşi sporeasca sfera de influenţă în această zonă.
Dintre toate, statele baltice par a fi cele mai vulnerabile, de vreme ce ele nu dispun de o forţă militară capabilă să înfrunte Rusia.
Singura lor speranţă este să să se pregătească de o stare de ocupaţie prelungită şi să întărească mişările naţionaliste anti-ruseşti, care ar fi dispuse să lupte împotriva cotropitorilor, la fel cum s-a întâmplat după cel de-al Doilea Război Mondial.
Lituania chiar a publicat recent un MANUAL de supravieţuire îm cazul unei invazii ruseşti.
VIDEO Tragedie AVIATICĂ din Columbia: Motivul INCREDIBIL al prăbușirii aeronavei
Situaţia din Belarus pare mai simplă pentru Moscova, având în vedere că Rusia are deja dispuse aici mai multe batalioane, iar etnicii ruşi ar fi mai mult decât bucuroşi de o eventuală alipire cu Mama Rusie.
Asta chiar dacă preşedintele acestei ţări, Alexander Lukashenko, declarase că are suficiente forţe pentru a lupta împotriva armatei lui Putin, dar declaraţia nu a fost luată în serios nici măcar de apropiaţii acestuia.
Revenind la forţele de rezistenţă din zona baltică, acestea ar putea fi construite pe scheletul mişcărilor de partizani, care au provocat daune însemnate naziştilor în ultima confruntrare militară globală.
Ucraina pare cea mai puţin vulnerabilă în faţa unui atac convenţional, dar este deja măcinată de conflictul din regiunea Donbas. Rusia nu îşi doreşte deocamdată o extindere a conflictului militar, dar dacă o va face, va fi nevoită să mobilizeze forţe armate numeroase, cu un sprijin aerian masiv. Chiar şi asa, Ucraina nu va fi uşor de cucerit, având în vedere sentimentele istorice rusofobe din această ţară.
Erdogan pregăteşte legea prin care va deveni SULTANUL Turciei
Mai dgrabă, Ucraina pare mult mai vulnerabilă politic, decât militar. Imaginati-vă că Putin şi Trump se vor întelege în felul următo: SUA vor recunoaşte anexarea Crimeii, iar în schimb, Rusia îşi va retrage trupele din Donbas. Aflată în această sitauţie, Ucraina va fi nevoită să facă faţă grupărilor pro-ruse, care în continuare vor avea armament greu în dotare, iar Kievul va fi nevoit să se concentreze mai mult pe această situaţie şi să neglijeze reformele proocidentale. În cele din urmă, se va ajunge la faliment total, va scinda populaţia şi va destabiliza statul. Astfel, Putin, cu ajutorul lui Trump, va distruge Ucraina făra ca vreun soldat rus să moară.
Acestea sunt scenariile cele mai sumbre, dar este greu de crezut că se vor materializa, susţine profesorul Alexander J. Motyl, specialist în ştiinţe politice la Rutgers University din Newark, citat de Newsweek.
