EXCLUSIV În ce situaţie se află Iohannis acum la ICCJ

Potrivit Noului Cod de Procedură Civilă, cererea de recurs, ca, de altfel și cererile introductive de instanță, precum și cererile ce privesc alte căi de atac, sunt supuse, anterior judecății propriu-zise, unei proceduri de regularizare a cererii în scopul eliminării posibilelor neajunsuri formale, care – în lipsa acestei etape pregătitoare a judecății – ar fi dus la acordarea mai multor termene de judecată și ar fi tergiversat cauza.

Această etapă anterioară judecății presupune întrunirea completului de judecată – fără participarea părților și fără existența unei dezbateri publice – în vederea luării unor măsuri de ordin formal. Aceste ședințe preliminare ale magistraților nu trebuiesc confundate cu termenul de judecată care se va stabili ulterior finalizării procedurii preliminare de regularizare a cererii.

Termenul de judecată care se va acorda ulterior consumării procedurii preliminare, presupune citarea prealabilă a părților, precum și dezbaterea publică a cauzei.

Procedura de regularilarizare a cererii și de filtrare a cererii de recurs presupune următoarele etape obligatorii:

1. Potrivit prevederilor art. 493 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Civilă, în situația în care „Când recursul este de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele instanţei sau preşedintele de secţie ori, după caz, persoana desemnată de aceştia, primind dosarul de la instanţa a cărei hotărâre se atacă, va lua, prin rezoluţie, măsuri pentru stabilirea aleatorie a unui complet format din 3 judecători, care va decide asupra admisibilităţii în principiu a recursului.”.

2. Ulterior, părțile urmează să formuleze întâmpinare, precum și un răspuns la întâmpinare. Astfel, Potrivit prevederilor art. 493 alin. 2 din Noul Cod de Procedură Civilă, „Pe baza recursului, întâmpinării, a răspunsului la întâmpinare şi a înscrisurilor noi, preşedintele completului va întocmi un raport asupra admisibilităţii în principiu a recursului sau va desemna un alt membru al completului ori magistratul-asistent în acest scop. Raportul trebuie întocmit în cel mult 30 de zile de la repartizarea dosarului. Raportorul nu devine incompatibil.”. Acest raport va verifica dacă recursul îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute sub sancţiunea nulităţii, dacă motivele invocate se încadrează în cele prevăzute expres în Noul Cod de Procedură Civilă, dacă există motive de ordine publică ce pot fi invocate împotriva recursului ori dacă acesta este vădit nefondat. De asemenea, va arăta, dacă este cazul, jurisprudenţa Curţii Constituţionale, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi poziţia doctrinei în problemele de drept vizând dezlegarea dată prin hotărârea atacată.”.

3. Ulterior, după analiza raportului în completul de filtru, „acesta se comunică de îndată părţilor, care pot formula în scris un punct de vedere asupra raportului, în termen de 10 zile de la comunicare”. Deosebit de important este că „În lipsa dovezii de comunicare a raportului şi înainte de expirarea unui termen de 30 de zile de la comunicare, completul nu va putea trece la examinarea recursului”.

4. Abia ulterior comunicării raportului către părți și a formulării eventualelor puncte de vedere ale acestora, completul se întrunește din nou, de asemenea fără citarea părților și, în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute de Noul Cod de Procedură Civilă sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată, fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac. Decizia astfel luată se comunică părţilor.

5. În situația în care raportul apreciază că recursul este admisibil şi toţi membrii sunt de acord, iar problema de drept care se pune în recurs nu este controversată sau face obiectul unei jurisprudenţe constante a Înaltei Curţi de Casare şi Justiţie, completul se poate pronunţa asupra fondului recursului, fără citarea părţilor, printr-o decizie definitivă, care se comunică părţilor. În soluţionarea recursului instanţa va ţine seama de punctele de vedere ale părţilor.

6. În cele din urmă, numai dacă nu sunt întrunite condițile de excepție anterior prezentate, completul va pronunţa, fără citarea părţilor, o încheiere de admitere în principiu a recursului şi va fixa termenul de judecată pe fond a recursului, cu citarea părţilor.

7. Abia apoi, după citarea părților va urma termenul la care se va dezbate, în ședință publică, cererea de recurs.