Cercetătorii britanici testează o soluție care pare desprinsă din filmele SF, dar este surprinzător de simplă: vor să „hrănească” oceanele cu un nisip verde special pentru a lupta împotriva încălzirii globale.
Dar una care vine cu semne mari de întrebare. La fel ca pădurile, oceanele sunt deja un uriaș rezervor de CO2: rețin aproximativ o treime din emisiile produse de oameni.
Un raport publicat în 2021 de National Academy of Sciences din Regatul Unit a sugerat că această capacitate ar putea fi crescută. Ideea, reluată recent într-un articol NewScientist, propune deversarea a circa un milion de tone de „nisip verde”, olivină, în anumite zone ale mărilor.
Mineralul care funcționează ca un „antiacid” pentru mări
Cercetătorii de la National Oceanography Centre din Southampton cred că, odată dizolvate în apa de mare, cantități mari de olivină măcinată ar putea reduce nivelurile de CO2 din atmosferă.
Efectul final estimat: o scădere cu 0,06°C a temperaturii medii la suprafața Pământului. Olivina, un mineral cu nuanțe verzi compus din siliciu, magneziu și oxigen, ar putea crește cu 8% capacitatea oceanelor de a absorbi CO2. Nu e vorba de a „vopsi” planeta în verde.
Intervenția ar fi țintită, în puncte strategice, ca o contrapondere pentru domenii greu de decarbonizat, aviația sau siderurgia, de pildă.
Mecanismul propus este, în esență, chimie aplicată. În contact cu apa de mare, olivina formează bicarbonat (HCO3), făcând oceanele mai alcaline, asemenea unui antiacid care calmează aciditatea din stomac. Într-un astfel de mediu, CO2 se dizolvă mai ușor.
Dilema ecologică: salvarea climei versus distrugerea habitatelor
Însă aici încep dilemele: o alcalinitate crescută ar putea zdruncina echilibre fine din ecosisteme. Nisipul de olivină ar putea deveni o povară pentru zooplancton, punctul de sprijin al multor lanțuri trofice, iar particulele s-ar putea depune pe fundul mării, sufocând habitatele de acolo, scrie curiozitate.ro.
Cu alte cuvinte, un demers gândit pentru a ajuta clima s-ar putea întoarce împotriva vieții marine.
Analiza riscurilor înainte de implementarea la scară largă
Pentru cercetătorii de la National Oceanography Centre, premisele rămân clare: cu puțin ajutor, oceanele pot prelua mai mult CO2. Dar metoda descrisă vine la pachet cu potențiale efecte grave asupra ecosistemelor, un preț pe care nimeni nu și-l dorește.
Proiectul nu este abandonat; înainte de a încerca teste la scară mare, riscurile vor fi evaluate cu maximă rigoare.
Comentează