DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Expert: Ținta lui Trump în Europa este Angela Merkel

ABC News
Trump Merkel

În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză a expertului Carnegie Europe Judy Dempsey pe tema relațiilor încordate dintre administrația Trump și aliații europeni, dar și a adevăratei mize a politicilor protecționiste luate de SUA.

Digi24:

Toate măsurile protecţioniste luate de Donald Trump, cea mai recentă dintre ele fiind impunerea de taxe vamale extrem de dure celor mai apropiaţi aliaţi ai Statelor Unite, ar putea avea o altă miză. Ţinta e Angela Merkel, iar Uniunea Europeană şi ceilalţi parteneri - sunt doar victime colaterale. O spune Judy Dempsey, expert Carnegie Europe, care a analizat această criză, în cadrul unui interviu acordat Digi24.
„Un lucru e cert: politicile lui Donald Trump în Europa au potenţialul de a dezbina Europa. Poate părea foarte ironic că ce face Trump în Europa e tocmai ce a încercat, multă vreme, şi Vladimir Putin să facă. Dar dacă întărâţi statele membre unul împotriva celuilalt, slăbeşti, de fapt, NATO şi relaţia transatlantică. În al doilea rând, dezbini Europa.
Politicile protecţioniste ale lui Donald Trump sunt, la modul general, împotriva Europei, Mexicului şi Canadei. În al doilea rând, sunt împotriva aliaţilor lui! Sub pretextul securităţii naţionale, impune taxe vamale imense propriilor aliaţi! În al treilea rând, politicile sunt împotriva Germaniei. Chimia lui personală cu Angela Merkel e cumplită.
Trump e atât de anti-Germania şi anti-Merkel în primul rând din cauza chimiei personale foarte proaste. În al doilea rând, pentru că Merkel nu-i face pe plac. În al treilea rând, Statele Unite sunt oarecum invidioase pe succesul economic al Germaniei şi pe surplusul comercial. În al patrulea rând - şi nu trebuie să subestimăm acest aspect -, tot ce a făcut Donald Trump de la începerea mandatului a avut ca scop să submineze moştenirea politică a lui Obama", a declarat Judy Dempsey, expert Carnegie Europe. (Mai multe detalii AICI)

RFI:

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel ar face bine să ajungă cît mai repede la o strategie comună pentru a relansa construcţia europeană. Este ceea ce rezultă din multe analize în Franţa, mai ales în contextul în care o ţară importantă din zona euro, Italia, a intrat într-o perioadă de turbulenţe euro-sceptice. Majoritatea comentatorilor mai subliniază că numai printr-o iniţativă comună puternică franco-germană edificiul european, fisurat din toate părţile, mai poate fi salvat.
Am putea spune că preşedintele francez Emmanuel Macron aşteaptă de opt luni de zile răspunsul la un mesaj pe care i l-a adresat personal doamnei Angela Merkel şi în general germanilor. Cu opt luni în urmă, pe 27 septembrie 2017, Emmanuel Macron rostea la Sorbona un înflăcărat discurs în favoarea Europei şi le întindea mîna germanilor pentru a reconstrui împreună o Europă post-Brexit, greu încercată şi din cauza presiunii migratorii, şi din cauza crizei economice, şi din cauza numeroaselor crize de la frontierele ei.
Doamna Merkel a avut însă alte urgenţe în aceste opt luni, contestată fiind în interior şi ocupată cu formarea unei noi coaliţii guvernamentale. Si abia acum i-a răspuns în mod serios lui Emmanuel Macron, printr-un interviu publicat duminică 3 iunie în cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung. Diferenţele de temperament între francezi şi germani se ilustrează din nou în contextul acestui dialog. Emmanuel Macron dă impresia că are un plan infailibil şi că aplicarea sa depinde numai de voluntarismul franco-german, de voinţa ambelor popoare de a conlucra la redresarea edificului european.
Preşedintele francez doreşte, de exemplu, un buget al zonei euro extrem de bine dotat, un Fond Monetar European activ, o apărare europeană demnă de acest nume, o politică migratorie comună, o voce unică europeană pe plan internaţional, mai multă generozitate faţă de ţările din Balcani şi din estul Europei, integrarea ţărilor din Balcani în Uniunea Europeană iar a României şi a Bulgariei în zona Shengen.
Dacă am avea un termometru cu care să măsurăm entuziasmul pe o scară de 20 de grade, am putea spune că el este maximum la Emmanuel Macron şi undeva la nivelul cinci, dacă nu chiar patru, în cazul doamnei Merkel. Cancelara germană are idei, este mai preocupată de detalii, împărtăşeşte parţial unele viziuni ale preşedintelui francez, rămîne evazivă cînd vine vorba de bugetul comun, pune condiţii drastice cînd vine vorba de funcţionarea concretă a unui Fond Monetar European. Să rezumăm totul cu o frază: Berlinul nu vrea ca Franţa să fie arhitectul noii Europe folosind în acest scop banii germanilor. (Mai multe detalii AICI)

contributors.ro:

Optzeci și nouă de zile – trei luni. Atât a trebuit pentru a forma un guvern în Italia. Un rezumat foarte bun și scurt al crizei italiene ar fi: «În urma ultimelor alegeri din Italia, în urma cărora nici un partid nu  a obținut majoritatea în Parlament, Președintele Mattarella s-a opus realizării unui guvern populist, folosindu-și toate puterile pentru a  forța unele roluri în guvern, amenințând parlamentul Italiei cu un guvern de minoritate – fără sprijin parlamentar – și cu întoarcerea la vot în septembrie. În sfârșit, atât partidele cât și Mattarella au ajuns la un compromis pentru a garanta un guvern politic cu tehnocrați în ministere cheie».
Acest rezumat include toate etapele crizei parcurse în aceste zile: o lege electorală aprobată înaintea alegerilor care a influențat rezultatul final; un Parlament cu o majoritate populistă și eurosceptică; aceasta din urmă derivă din criză partidelor și a coalițiilor tradiționale; o lipsă de respect instituțional în ceea ce privește relația între instituțiile statului; amenințarea unui guvern de minoritate pentru a rezolva problemele spread-ului; numirea unui guvern politic în urma unui compromis între Președintele Republicii și Partidele politice câștigătoare.
Personal sunt convins că rolul Președintelui Republici în această faza a fost deosebit de important și greu. Pe de o parte el trebuia să fie garanția pentru partnerii la nivel european, și pentru investitori, pe de cealaltă parte, respectând votul italieniilor, el a încercat să colaboreze cu forțele politice care au câștigat alegerile și care aveau puncte comune în programele de guvernare prezentate în campania electorală: Lega și Mișcarea 5 Stele. În acest context, riscul unei “UscITA” este mai mult decât o  fantomă înspăimântătoare lângă guvernul “giallo-verde”, spre deosebire de toate declarațiile din aceste zile. (Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

Chişinăul, unde este concentrată peste jumătate din economia ţării, un sfert din populaţie, mai mult de jumătate din salariaţi şi cea mai mare parte a pensionarilor, este o formidabilă platformă de lansare pentru orice partid care deţine controlul. Andrei Nastase a câştigat alegerile cu 52,6% din voturi.
Produsul intern brut regional al regiunii Chişinău, de 71,5 miliarde de lei moldoveneşti (3,6 miliarde euro), reprezintă  58% din PIB-ul total al Republicii Moldova, potrivit celor mai recente date, aferente anului 2015, ale biroului de statistică al Moldovei. Capitala este şi cea mai bogată regiune, cu un PIB per capita de 88.100 lei moldoveneşti (4.440 euro), faţă de media naţională de 34.500 de lei. Acţivităţile comerciale au cea mai mare contribuţie la economia regională, de 17%. Industria prelucrătoare  are un aport de 10%, activităţile financiare şi de asigurări de 9%, iar informaţiile şi comunicaţiile de 8,7%.
Municipiul Chişinău este lider în clasamentul raioanelor în funcţie de numărul de companii locale şi străine active acolo. În capitala Moldovei  activează peste 19.000 de companii cu capital străin şi circa 2.000 de companii moldoveneşti, arată un studiu din 2016 realizat de Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Moldova.
Datele biroului de statistică spun că în Chişinău sunt aproape 34.000 de întreprinderi raportoare, faţă de 52.320 la nivelul întregii ţări (cifre pentru anul 2016). Firmele din capitală realizează venituri din vânzări de 216,7 milioane lei. Veniturile din vânzări raportate la nivelul întregii economii sunt de 300,7 milioane de lei. Aceasta înseamnă că regiunea Chişinău contribuie cu peste 70% la veniturile din vânzări ale firmelor. (Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.