Premium
Se spune că cel mai ușor mod de a explica public o criză este de a găsi o explicație ușor de înțeles și de crezut, nu neapărat și adevărată. Este ceea ce s-a întâmplat în cazul crizei medicamentelor din România : argumentul că exportul paralel, în Uniunea Europeană, face ca medicamentele să nu se mai găsească în țară, a devenit repede o explicație îmbrățișată pe larg ca și cauză a lipsei medicamentelor. Consecința? Dezbaterea publică s-a orientat pe critica comerțului paralel, departe de discuția necesară despre cauzele reale care generează lipsa și criza s-a repetat.
Este lipsa de medicamente generată de exportul de medicamente? Nu. Lipsa de medicamente este urmarea unui complex de cauze care trebuie identificate real și înțelese clar, deopotrivă de public și operatorii din piață, tocmai pentru a vedea soluțiile care servesc obiectivului comun: asigurarea accesului la medicamente pentru pacienți.
Exportul paralel, mecanism de reglare al pieței unice a UE prin redistribuția stocurilor pentru pacienții europeni
În primul rând, exportul paralel și importul paralel, adică comerțul de medicamente în spațiul Uniunii Europene, este un mecanism al pieței unice care asigură redistribuția stocurilor la nivel european, accesibilitatea medicamentului pentru pacienții europeni și reglarea prețurilor.
O țară poate fi și importatoare și exportatoare în funcție de nevoia sau de surplusul de la un moment dat, iar această circulație a medicamentului între statele membre este protejată de UE pentru că servește pacienților și respectă regulile europene privind libertatea comerțului.
Comerțul paralel este reglementat chiar prin Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene, la articolul 28, privind libera circulație a mărfurilor. Nu este doar un limbaj al birocrației europene - principiu abstract privind libertatea de mișcare al bunurilor - ci este materializat în realitatea pieței noastre și este protejat de către instituțiile naționale. În 2015, Consiliul Concurenței, reacționând la un ordin al ministerului Sănătății privind restricționarea exportului paralel, menționa : „Un stat membru poate recurge la limitarea exportului paralel de medicamente în situaţii excepţionale, în care sănătatea publică este pusă în pericol; o astfel de restricţie însă nu trebuie impusă cu titlu general, ci limitată la acele medicamente pentru care se constată că exportul paralel a generat o lipsă care afectează în mod grav sănătatea publică şi numai pentru o perioadă limitată, recomandată a fi de 3 luni”.
Cel mai concret răspuns la întrebările dacă exportul este cauza deficitului de medicamente este că statul controlează exportul, restricționându-l sau permițându-l în funcție de situația stocurilor pe piața internă. Distribuitorilor trebuie să facă raportări zilnice asupra medicamentelor disponibile și trebuie să notifice ANMDM asupra intenției de export înainte de livrare, tocmai pentru a exista garanția că un medicament cu stoc redus, nu iese din țară.
Lipsa de medicamente de pe piața românească este urmarea unui complex de factori cum sunt : retragerile comerciale, lipsa materiei prime, probleme în respectarea standardelor de fabricație, probleme de siguranță sau de calitate, întreruperea producției unor medicamente învechite și mai ales lipsa de profitabilitate. Responsabilizarea exportului ca fiind cauza deficitului nu explică nici pe de parte situație reală. Merită spus că în timp ce distribuția paralelă din România exportă în statele UE în medie 200-300 de produse, aproximativ 2.000 de produse au fost retrase din ţară începând cu 2015 în principal din motivul prețului mic din România care nu mai asigură profitabilitate pentru companiile farma.
Importul paralel , o soluție pentru aducerea pe piața românească a unor medicamente retrase
Problema prețului mic al unor medicamente din România este un aspect al discuției despre realitatea pieței noastre. În momentul în care analiza pieței naționale se așează în contextul mai larg al pieței europene, se descoperă că există mai multe medicamente al caror preț este mult mai mic în alte state decât în România.
Consiliul Concurentei a identificat în analizele sale, produse disponibile în Europa la prețuri cu 20-60% mai mici decît în țară. Este și aceasta o fațetă a complexității realității de pe piață europeană și un argument în plus pentru care și discuția despre lipsa medicamentelor la un moment, pe o piață în UE și discuția despre circulația medicamentelor trebuie analizată cu cauze și efecte reale.
În condițiile acestei diferențe de preț pe piețele europene, una dintre soluțiile de care dispune România pentru a suplini deficitul de medicamente de pe piață, este importul paralel de medicamente. Autorizatiile de import paralel au o valabilitate de 5 ani și pot fi menținute in vigoare, chiar și în situația retragerilor unor Autorizatii de Punere pe Piață (APP), din oricare motive, cu excepția motivelor de calitate sau siguranță.
ADEM România susține includerea medicamentelor importate paralel în lista de rambursări pentru a permite accesul pacienților din România la medicamentele retrase de producători din motive comerciale sau inaccesibile pentru pacienții români la prețurile curente.
