O rezoluție neobligatorie a Parlamentului European solicită Bulgariei și României să se alăture spațiului Schengen de liberă circulație până la sfârșitul anului 2023. Emmanuel Dupuy, președintele Institutului „Previziune și Securitate în Europa” (IPSE), pledează în favoarea acestei extinderi.
Zona europeană de liberă circulație, mai cunoscută sub numele de spațiu Schengen, va cuprinde la 1 ianuarie 27 de state, inclusiv 23 de state aparținând Uniunii Europene și patru periferice UE: Elveția, Norvegia, Islanda și Liechtenstein. Ar fi putut număra însă 29, dacă nu ar fi fost dublul veto impus de cancelarul austriac Karl Nehammer și de premierul olandez Mark Rutte împotriva României și Bulgariei în cadrul Consiliului „Justiție și Securitate Internă” (JAI) din decembrie 2022, relatează Le Journal de Dimanche citat de Rador Radio România.
Austria promisese să ridice acest veto în 2023. Or, nimic nu pare să indice o schimbare a poziției Vienei.
În această zi de luni, 4 decembrie, la Bruxelles se va discuta această decizie importantă atât pentru aprofundarea europeană cât și pentru extindere. Miza este însă mare: aderarea îndelung amânată a celor două state din Balcanii de Est, România și Bulgaria, membre ale UE din 2007, ambele aparținând NATO din 2004, dar respinse sistematic în integrarea lor în spațiul Schengen.
De la crearea sa în 1995, spațiul Schengen a fost motorul atât al integrării comunitare cât și al aprofundării guvernării sale. Integrarea României și Bulgariei ar veni și ea într-un moment crucial: cel al conștientizării - târziu, dar acum ferm ancorată - a importanței vitale a securității pilonului estic al NATO și al UE.
Într-adevăr, războiul din Ucraina a întărit ideea că europenii trebuie să dezvolte o reziliență puternică pe frontul estic al UE. Inițiativele luate în această direcție de București, precum crearea Formatului București (B-9) care reunește cele nouă state care se învecinează cu Rusia, Belarus și Ucraina (Letonia, Lituania, Estonia, Ungaria, Bulgaria, Polonia, Slovacia, Cehia și România) contribuie astfel la ancorarea în continuare a certitudinii că aducerea Bucureștiului și Sofiei, în același timp, în spațiul Schengen ar consolida granița de securitate în fața Rusiei.
Franța, care acum desfășoară peste 1.000 de oameni în România, în cadrul misiunii sale Eagle, între țărmurile Mării Negre și versanții Carpaților, contribuind la întărirea semnificativă a posturii defensive și de descurajare a NATO, s-a arătat întotdeauna hotărâtă să lucreze pentru integrarea României și Bulgariei în Schengen.
Parisul a înțeles astfel perfect că, în estul UE, nu numai că viitorul Europei celor 27 este în joc în fața unei poziții agresive rusești, ci și că se schițează contururile viitoare ale unei UE extinse la 37 în următorii zece până la cincisprezece ani: fie că este vorba de instaurarea ezitantă și șovăitoare a Comunității Politice Europene (EPC), viitorul laborator al unei Europe lărgite la 47 de state și organizații, în căutarea convergențelor strategice, sau chiar de promisiunile adresate partenerilor noștri din Europa de Sud-Est.
Balcanii de Vest sunt, de altfel, deosebit de dezamăgiți de modul în care sunt tratate România și Bulgaria. Cele șase țări din Balcanii de Vest (Bosnia-Herțegovina, Kosovo, Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord și Albania), fiecare în diferite etape ale procesului lor de aderare la UE și ținând cont de acquis-ul comunitar, realizează astfel că vor fi tratate în același mod în timpul procesului de aderare la UE și chiar și după aceea.
O aderare parțială, incompletă și supusă capriciilor și nemulțumirilor populiștilor din UE nu poate fi acceptabilă, nici în Balcanii de Vest, nici cei de Est!
Să nu ne înșelăm, de altfel, forțele politice ultraconservatoare, care tind să se întărească în fiecare dintre state vor crește pe măsură ce se apropie alegerile europene din 9 martie. Totuși, aceasta ar fi o Europă în care noii veniți vor fi tratați arbitrar. Un club în care medaliile se acordă nu proporțional cu reformele realizate, nici pe bază de merit, ci după decizii arbitrare. Riscul de discurs dublu sau chiar de „standarde duble”, rămâne, prin urmare, semnificativ.
Modul de acțiune al Austriei în cele două dosare (Schengen și extindere) pare așadar oarecum contradictoriu. Această contradicție va adăuga inevitabil amărăciune și dezamăgire în rândul țărilor candidate.
Totuși, România și Bulgaria ar fi aproape tentate să facă un nou gest de bunăvoință: acela de a extinde spațiul Schengen – inițial – doar la frontierele aeriene ale Bulgariei și României. Aceasta ar fi cu siguranță o concesie suplimentară, dar ar fi condiția prealabilă pentru deschiderea spațiului Schengen „în etape”, constând inițial în deschiderea frontierelor aeriene, care ar urma să fie urmată de o deschidere treptată a frontierelor terestre.
Rămâne de văzut dacă România și Bulgaria sunt încă pregătite să facă acest cadou politic cancelarului austriac, în timp ce populațiile lor resimt populismul și minciunile lui Karl Nehammer ca pe o nedreptate istorică.
Mai putem avea încredere în Austria când pretinde că sprijină aderarea Balcanilor de Vest la UE, ca garanție a integrării Europei de Sud-Est în spațiul economic comunitar, în timp ce blochează accesul Balcanilor de Est la zona de liberă circulație care este spațiul Schengen?
Articol de Emmanuel Dupuy, președintele Institutului Foresight and Security in Europe (IPSE). Profesor de geopolitică la Universitatea Catolică din Lille, Institut Supérieur de Gestion (ISG) și EDC Paris Business School.
Comentează