Extrema dreaptă franceză, Rassemblement Naţional (Adunarea Naţională, RN, fostul Front Naţional) condus de Marine Le Pen, a obţinut duminică un rezultat mai puţin bun decât anunţau sondajele, în primul tur al alegerilor regionale şi departamentale, marcat de un puternic absenteism, dar şi de susţinere pentru preşedinţii de regiuni aflaţi la sfârşit de mandat, în special pentru cei de dreapta, potrivit primelor estimări, informează AFP, potrivit Agerpres.
"Un salt est posibil" înainte de al doilea tur, duminica viitoare, a reacţionat la postul privat de televiziune TF1 vicepreşedintele RN, Jordan Bardella, în condiţiile în care, contrar sondajelor, partidul său nu s-a clasat pe primul loc în niciuna dintre cele 6 din 13 regiuni pentru care erau disponibile estimări puţin după orele 18:00 GMT.
Sondajele sugerau că Rassemblement National ar putea fi formaţiunea cea mai votată în şase regiuni în acest prim tur.
Citește și: Locurile și FELUL în care BANII din firmele Adamescu au fost DAȚI judecătorilor TB
Partidul preşedintelui Emmanuel Macron nu a înregistrat nici el rezultate bune, la mai puţin de un an după alegerile prezidenţiale.
În regunea Provence-Alpes-Cote d'Azur (sud), preşedintele regiunii aflat la sfârşit de mandat, de dreapta, Renaud Muselier (Les Republicains, LR), s-a clasat cu scor strâns pe primul loc, spre surpriza generală, în faţa candidatului RN, Thierry Mariani, potrivit primelor estimări, care ar putea evolua.
La fel, în regiunea Hauts-de-France (nord), preşedintele aflat la sfârşit de mandat (LR), Xavier Bertrand, care este deja candidat pentru alegerile prezidenţiale din 2022, s-a clasat la mare distanţă de candidatul RN, Sebastien Chenu, în condiţiile în care sondajele anunţau un scor la egalitate.
De o manieră generală, alegătorii şi-au exprimat susţinerea pentru preşedinţii aflaţi la sfârşit de mandat, ceea ce favorizează LR şi Partidul Socialist (PS), în detrimentul RN şi al partidului preşedintelui Macron, la Republique en Marche (Lrem), puţin implantat pe plan local.
Lrem, un partid înfiinţat în jurul lui Emmanuel Macron pentru alegerile prezidenţiale din 2017, nu are nici el prea mare ancorare locală şi nu a înregistrat rezultate bune. "Este dificil", a recunoscut purtătorul de cuvânt al guvernului francez, Gabriel Attal.
Ecologiştii (EELV), care au realizat o bună performanţă în marile oraşe în timpul alegerilor municipale din 2020, nu au obţinut nici ei rezultate bune.
Exceptând această susţinere pentru preşedinţii aflaţi la sfârşit de mandat, acest prim tur al alegerilor regionale şi departamentale a fost marcat de un foarte mare absenteism, între 66,5% şi 68,6%, potrivit estimărilor institutelor de sondare a opiniei publice - "un nivel extrem de preocupant", a subliniat într-un tweet ministrul de interne Gerald Darmanin.
Aproximativ 48 de milioane de cetăţeni au fost chemaţi la urne pentru a reînnoi adunările regionale şi departamentale în 13 regiuni din Franţa metropolitană şi în cinci teritorii de peste mări.
Comentează