Premium
Falsificarea alimentelor este o afacere mai mare decât traficul de droguri, susţin specialiştii. În urmă cu câteva decenii, falsificarea alimentelor însemna că în mâncărurile gata preparate componentele mai scumpe erau înlocuite cu unele mai ieftine. Azi însă există pericolul ca în farfuria consumatorului să ajungă alimente dăunătoare sau chiar otrăvitoare, scrie presa maghiară citată de agenţia Rador.
În 2013, scandalul cărnii de cal care înlocuia carnea de vită în lasagna într-un procent de 60% sau chiar complet în unele cazuri a făcut valuri în Marea Britanie. Această situaţie nu este singulară, deoarece autorităţile de control au idenificat în mai multe cazuri chiar şi în Ungaria, produse care conţineau carne de cal.
Ungaria nu face excepţie şi aici se întâmplă des ca multe produse alimentare să fie falsificate, a declarat pentru televiziunea publică maghiară expertul în domeniul produselor alimentare Livia Dömölki. Ea a mai precizat că nu există an să nu izbucnească un scandal din cauza falsificării alimentelor, adică în ambalaj să fie altceva decât ar trebui.
În sprijinul afirmaţiilor sale, expertul a invocat falsificarea uleiului comestibil, sau a carnii din hamburgeri. Tot falisificare de alimente este şi folosirea materiilor de bază de proastă calitate şi menţionarea pe etichete a unor ingrediente superioare, sau reambalarea produselor mai ieftine sub forma unora mai scumpe, ori modificarea termenului de garanţie, sau prelucrarea produselor alterate. Mai nou tot la capitolul fals intră şi vânzarea produselor nebiologice drept produse biologice.
Falsificarea alimentelor reprezintă o problemă tot mai mare pe piaţa mondială a produselor alimentare, afirmă specialiştii în domeniu. Astfel din totalul articolele falsificate, aproximativ 10% sunt produse alimentare, iar din totalul produselor alimentare comercializate între 1% şi 3% sunt falsificate. Autorităţile din multe state ale lunii încercă să descurejeze şi să reducă acest fenomen. În China consumatorii pot verifica cu o hârtie de test existenţa unor materiale dăunătoare pentru sănătate în diferitele mâncăruri în timp ce autorităţile daneze sunt mult mai drastice şi au instituit pedepsa cu închisoarea pentru cei care flasifică celebrul unt danez.
În Ungaria procentul produselor alimentare controversate din punct de vedere calitativ este de 10%. Pentru a reduce acest procent statul vecin a înfiinţat un Departament pentru Cazuri Excepţionale în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor. De la înfiinţarea sa, în 2015, acest departament a făcut în total 1.098 de controale, a aplicat sancţiuni în valoare de 582 milioane de forinţi şi a confiscat 3.613 de tone de produse alimentare. Activitatea acestei structturi nu a diminuat doar numărul falusurilor alimentare ajunse pe piaţă, dar a dus şi la o stopare a evaziunii fiscale ceea ce a adus bugetului un plus de 8,6 miliarde de forinţi, mai scrie presa maghiară.
Falsurile alimentare înseamnă nu numai importante pagube economice, dar un risc inestimabil pentru sănătatea publică şi din punctul de vedere a securităţii alimentelor, a declarat secretarul de stat responsabil pentru controlul reţelei alimentare în Minsiterul ungar al Agriculturii, Lajos Bognár. El a mai precizat că acest gen de infracţiune are grave consecinţe sociale şi finaciare. În opinia sa orice zi petrecută în spital sau o boală cauzată de un produs falsificat – chiar dacă nu presupune neapărat spitalizarea, înseamnă absenţe de la locul de muncă.
Potrivit specialiştilor, în efortul depus pentru diminuarea cantităţii de produse falsificate un rol major îl au şi consumatorii şi firmele din domeniul industriei alimentare.
