Premium
Familia unei americane de culoare, Breonna Taylor, ucisă la vârsta de 26 de ani, noaptea, în martie, de către poliţie în locuinţa sa, a anunţat că a renunţat la o plângere civilă împotriva forţelor de ordine, în cadrulunui acord ”istoric” cu Primăria Louisville, în statul american Kentucky, relatează AFP.
Această sumă de bani - una dintre cele mai importante acordate vreodată rudelor victimelor poliţiei - reflectă emoţia cauzată în Statele Unite de dosar, care a devenit emblematic pentru mişcarea Black Lives Matte (BLM; Vieţile celor de culoare contează), potrivit news.ro.
Citește și: DESCINDERI DIICOT la traficanții de droguri din Timișoara: zeci de mii de euro, RIDICAȚI de la suspecți
”Este o zi importantă în direcţia dreptăţii pentru Breonna. Dar este doar începutul”, a declarat marţi mama sa, Tamika Palmer, într-o conferinţă de presă.
Cu faţa acoperită de o mască şi purtând o fotografie a fiicei sale, ea reclamat, cu o emoţie cu greu reţinută, inculparea agenţilor implicaţi în dramă, care se află în continuare în libertate la ţase luni după ce au ucis tânăra.
Acordul amiabil pune capăt unei proceduri în dreptul civil - dar nu şi anchetei penale.
”Noi cerem ca procurorul general al (statului) Kentucky, Daniel Cameron, să anunţe imediat inculpări” în acest dosar, a subliniat avocatul lui Taylor, Ben Crump.
El şi-a exprimat satisfacţia faţă de acordul asupra unei sume ”istorice” - una dintre cele mai mari după cele 16 milioane de dolari pe care oraşul Chicago a acceptat să le plătească în 2018 rudelor lui Bettie Jones, o femeie de culoare, în vârstă de 55 de ani, împuşcată de poliţişti cărora le-a deschis uşa pentru a-i ajuta să-l aresteze pe unul dintre vecini săi.
”Însă reformele globale ale poliţiei sunt la fel de importante, ele crează un exemplu”, a declarat Crump.
Acestea prevăd o mai bună încadrare a mandatelor de arestare, implementarea unui sistem de înregistrare a plângerilor împotriva agenţilor, includerea unor lucrători sociali în rândul poliţiştilor sau stimulente financiare pentru ca aceştia să se instaleze în cartiere defavorizate, a precizat primarul democrat aloraşului Louisville Greg Fischer.
În opinia prmarului este vorba despre evitarea ”repetării unei asemenea tragedii”.
Breonna Taylor, o infirmieră în vârstă de 26 de ani, a fost împuşcată, în toiul nopţii, la 13 martie, în domiciliul său, unde s-au prezentat trei poliţişti cu un mandat de arestare - de tip ”no knock”, care le permite să intre în casa unui suspect fără să anunţe.
Agenţii anchetau cu privire la un trafic de droguri în care era implicatfostul prieten al tinerei.
La sosirea poliţiştilor, noul partener al tinerei a deschis focul cu o armă, pe care o deţinea în mod legal.
Agenţii au ripostat, iar Breonna Taylor a fost împuşcată cu mai multe gloanţe.
Tânărul a spus ulterior că agenţii nu s-au anunţat şi că a crezut că este vorba despre un jefuitor.
Poliţiştii dau asigurări că s-au prezentat înainte să intre.
Avocaţii familiei Taylor au depus o plângere în civil, în aprilie, pentru a obţine o reparaţie, argumentând că mandatul poliţiştilor era eronat, că agenţii au tras orbeşte, fără să ia măsurile necesare, şi că au întârziat să-i acorde ajutor tinerei.
Moartea sa nu a atras mult atenţia iniţial, dar a revenit în faţa scenei în cadrul marilor manifestaţii antirasiste care zguduie Statele Unite după moartea lui George Floyd, un afroamerican învârstă de 46 de ani ucis prin sufocare de către un poliţist alb la Minneapolis, la 25 mai.
În faţa mobilizării, autorităţile din Louisville l-au au concediat pe un agent, Brett Hankison, şi i-au trimis în concediu administrativ pe cei doi colegi ai acestuia.
Oraşul Louisville a interzis, de asemenea, mandatele ”no knock”.
În aşteptarea unei decizii judiciare, atmosfera rămâne tensionată, cu atât mai mult cu cât miliţii înarmate, menite ”să împiedice” acte de vandalism, s-au desfăşurat în mai multe rânduri în oraş, inclusiv în timpul unei celebre curse de cai, Kentucky Derby, la 5 septembrie.
