DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Federația Neguvernamentală Antidrog, scrisoare către factorii de decizie: Politicile europene antidrog nu sunt desuete!

bbc.co.uk
droguri canabis cocaina

Federația Neguvernamentală Antidrog atrage atenția asupra pericolului reprezentat de consumul de droguri în rândul tinerilor din România, printr-o scrisoare deschisă adresată factorilor de decizie.

Către Guvernul României

Domnului prim ministru Nicolae CIUCĂ

Catre Ministerul Afacerilor Interne

Domnului ministru Lucian BODE

Catre ministerul afacerilor externe

Domnului ministru Bogdan AURESCU

La 14 aprilie 2021, Comisia a prezentat o nouă strategie a UE de combatere a criminalității organizate. Acesta se axează pe stimularea aplicării legii și a cooperării judiciare, pe combaterea infracțiunilor de înaltă prioritate, pe eliminarea profiturilor provenite din săvârșirea de infracțiuni și pe asigurarea unui răspuns modern la evoluțiile tehnologice. Strategia prezintă instrumentele care pot fi folosite și măsurile care trebuie adoptate în următorii 5 ani pentru a submina modelele de afaceri și structurile organizațiilor criminale la nivel transfrontalier, atât online, cât și offline. Comisia a prezentat, de asemenea, o strategie specifică privind combaterea traficului si consumului de droguri dar si a traficului de persoane.

Criza a arătat, modul în care amenințările existente pot evolua în noi circumstanțe. Grupurile infracționale organizate au exploatat penuriile de bunuri care le-au oferit posibilitatea de a crea noi piețe ilicite. Comerțul cu droguri ilegale rămâne cea mai mare piață infracțională din UE, valoarea minimă a vânzărilor cu amănuntul pe an în UE fiind estimată la 30 de miliarde EUR. S-a estimat că pierderea economică ocazionată de criminalitatea organizată și de corupție reprezintă între 218 și 282 de miliarde EUR pe an. Criminalitatea organizată operează din ce în ce mai mult la nivel transfrontalier, inclusiv din imediata vecinătate a UE.

Acțiunile întreprinse la nivelul UE pentru a sprijini statele membre în lupta împotriva criminalității organizate trebuie continuate și consolidate. Aceasta include activitatea desfășurată de Europol și Eurojust în strânsă cooperare cu statele membre.

Deosebit de importantă este lupta împotriva

drogurilor

traficului ilegal de arme de foc

traficului de persoane

infracțiunilor de mediu

traficului de bunuri culturale

infracțiunilor economice și financiare.

În perioada septembrie 2020 – noiembrie 2021, am primit asigurari din partea M.A.I. că politicile antidrog sunt o prioritate a Guvernului României atât sub aspectul elaborarii documentelor strategice cât si preocuparii față de manangementul Agenției Naționale Antidrog. Din nefericire Strategia Națională Antidrog 2021-2025 , Planul de Acțiune 2021-2025, Programul de Interes Național NU sunt adoptate, din nefericire s-a preferat menținerea conducerii Agenției Naționale Antidrog intr-un interimat sine die și chiar mai grav, o comandă incompletă.

În numele președintei Comisiei Europeane la invederarea noastră, s-a transmis un răspuns ce interpretat in cheia diplomatică își manifestă disponibilitatea de a ajuta România dacă nu “poate” implementa Strategia Europeană Antidrog adoptată de Consiliu în luna decembrie 2020, bineînteles A.N.A. a înteles să ne răspundă prin analiză pe text, neîntelegând nimic din răspunsul CE, dar am înteles și acel răspuns. Când ești dovedit că din propria neglijență și delasare,, ineficiență instituțională ai creat o situație gravă la nivelul implementării Strategiei Europene, incerci să vezi doar partea plină a paharului.

În adresele trimise de M.A.I. prin A.N.A. am fost in permanență dezinformați sub aspectul evoluției documentelor strategice cu referire strictă la avizele necesare în vederea adoptării Strategiei de către Guvernul României.

Față de cele prezentate, vă comunicăm că inițial am dorit sa ne adresăm Consiliului JAI la reuniunea din decembrie 2021 dar situația politică din România ne-a determinat să amânam acest moment pentru reuniunea din luna iunie 2022.

România pentru a accede în zona Schengen, trebuie să i se ridice MCV. Condiționalitățile nefiind multiple pentru acest lucru, dar precise. Tratatul de Aderare, Capitolul 24 JAI, Pilonul III – reducerea cererii și ofertei de droguri. Care sunt argumentele Guvernului României privind ridicarea MCV? Că a securizat 2000 km din granița UE? Nu ne-am dori să intrăm in amănunte și să reamintim cum nu a funcționat sistemul cănd in Marea Neagră pluteau 1.8 tone de cocaină fiind găsite de un pescar sau cum alte sute de kilograme au fost gasite de propietarul unui en-gross de legume fructe, sau sa vorbim traficul de tigări pe granița de Est,pentru a nu mai vorbi cum tone de deșeuri ajung in Romănia sau cum scanerele din vămi nu sunt utilizate sau „cad”. Cum protejează Guvernul României tinerii in fața flagelului drogurilor, flagel identificat de Comisia Europeana ca prin risc in UE? Prin argumente ca ministerele sale țin prin sertare Strategia în vederea avizării? Că propria Agenție Antidrog este depășită de situație si mascheză rudimentar realitatea?

Stimați demnitari,

Federația Neguvernamentală Antidrog, CIADO România au arătat în permanență disponibilitate spre dialog, au fost parte in elaborarea documentelor strategice maționale prin propunerile lor privind textul Strategiei Naționale Antidrog, au demonstrat transparență de fiecare dată și v-au comunicat pașii pe care ii vor face în intern dar și extern dacă nu se intră în normalitate. S-a preferat ignorarea si s-a considerat ca fiind nerelevante poziționările noastre și asta doar pentru a nu se recunoște eșecul total al Strategiei. Din păcate lucrurile au evoluat negativ pentru România ca urmare Rapoartelor noastre de monitorizare privind politicile antidrog naționale.

În linia pe care am decis să o urmăm ca urmare insistenței Guvernului României de a nu adoptat Strategia Națională Antidrog 2021-2025 (toate statele membre ale UE au adoptata Strategia Națională cu excepția României) Planului de Acțiune și a Programului de Interes Național, în spiritul transparențe ce ne caracterizează, vă comunicăm că în luna ianuarie 2022, vom face o prezentare ambasadorilor acreditați la București privind reținerile noastre în materie de accedere a României in zona Spațiului Schengen, vom ruga ong-urile partenere din Franța, Spania, Portugalia, Germania, Belgia, Suedia, Italia, Austria să prezinte miniștrilor afacerilor interne și justiție punctul nostru de vedere cu referire la MCV si SCHENGEN raportat la România.

„România poate fi un partener real și responsabil abia după ce iși reorganizează politicile naționale și instituțiile coordonatoare în materie de antidrog si trafic de persoane. Abia după ce va întelege ca Strategiile Europene în materie nu sunt desuete și aplicarea acestora înseamnă viziune, adaptare in funcție de evoluția fenomenului si nu doar copy paste a Strategiilor anterioare.”

V-am ruga sa nu uitați ca noi am fost cei mai activi susținători ai Romăniei privind accederea în Spațiul Schengen si ridicarea MCV înca din anul 2011, organizând la Via Lac 1, dineul de lucru cu ambasadorii acreditați la București, evenimente continuate în anii 2012-2016, cănd am costatat că autoritățile responsabile la nivel de departamente erau indiferente atăt de ridicarea MCV cțt și accedere in zona Schengen și nu întelegeau hibele si au îmbrățisat teoria conspiraționistă privind Portul Constanța, Hidro, Electro, petrol, gaze etc.

Situația in România

Studiul ESPAD 2020 (European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs) in randul elevilor de 16 ani, arata ca Romania inregistreaza procente peste media europeana la debutul precoce (13 ani) in consumul de substante (alcool, droguri, tutun)

Romania depaseste aproape de doua ori media europeana la consumul zilnic de tutun – 5 % dintre elevii romani, comparativ cu 2,9 media europeana.

Depasim media generala la consumul de alcool – 82 % dintre elevii Romania, comparativ cu 79 % media europeana. 7 % dintre elevi recunosc ca s-au intoxicat cu alcool fata de 6,7 % media europeana. Consumul de medicamente calmante în scopul de a se droga este de 9,4 % față de media europeană de 4 %. Provocarile sunt mari pentru tineri si in cazul consumului ocazional de droguri. Prevalenta in randul tinerilor 16,7 % segment varsta 14-34 ani, transmite Gigel Lazăr, președintele organizației.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.