Hormonii joacă un rol vital în menținerea funcționării corespunzătoare a organismului nostru. Dar ei pot avea și un efect puternic, dar și negativ uneori, asupra stării noastre de spirit și a sănătății mentale, scrie bbc.com.
Tuturor ne place să credem că sentimentele și emoțiile noastre sunt sub controlul nostru, dar oare este așa? Oamenii de știință știu de mult timp că mesagerii chimici numiți neurotransmițători exercită o influență enormă asupra creierului nostru. Cu cât oamenii de știință află mai multe, cu atât descoperă că și hormonii pot să ne afecteze mintea în moduri neașteptate.
Acum, unii încearcă să valorifice aceste cunoștințe pentru a găsi noi tratamente pentru afecțiuni precum depresia și anxietatea.
Hormonii sunt mesageri chimici eliberați de anumite glande, organe și țesuturi. Aceștia intră în fluxul sanguin și circulă prin organism, înainte de a se lega de receptorii dintr-un loc specific. Legarea acționează ca un fel de „strângere de mână” biologică, care îi spune organismului să facă ceva. De exemplu, hormonul insulină le spune celulelor hepatice și musculare să absoarbă excesul de glucoză din sânge și să îl stocheze sub formă de glicogen.
Controlul invizibil al hormonilor
Până în prezent, oamenii de știință au identificat peste 50 de hormoni în corpul uman. Împreună, aceștia gestionează sute de procese corporale, inclusiv creșterea și dezvoltarea unei persoane, funcția sexuală, reproducerea, ciclul somn-veghe și, foarte important, starea de bine mentală.
„Hormonii au un impact real asupra stării noastre de spirit și a emoțiilor noastre”, spune Nafissa Ismail, profesor de psihologie la Universitatea din Ottawa, Canada.
„Ei fac acest lucru prin interacțiunea cu neurotransmițătorii care sunt produși și eliberați în regiuni specifice ale creierului, dar și prin influențarea proceselor precum moartea celulară sau neurogeneza – când sunt creați sau se nasc noi neuroni.”
Prevalența tulburărilor de sănătate mintală, cum ar fi depresia, anxietatea și tulburarea de stres posttraumatic (PTSD), este mai mare în timpul tranzițiilor hormonale majore. Acest lucru este valabil în special pentru femei. Ratele de depresie sunt practic egale între băieți și fete în timpul copilăriei, dar în adolescență, fetele sunt de două ori mai predispuse decât băieții să sufere de depresie – o diferență care persistă pe tot parcursul vieții.
Ar putea fi hormonii de vină? Poate că nu este o surpriză să aflați că, dacă sunteți femeie, hormonii sexuali exercită o influență semnificativă asupra stării de spirit. În zilele și săptămânile care preced menstruația, nivelurile de estrogen și progesteron scad, coincidând cu sentimente de iritabilitate, oboseală, tristețe și anxietate pentru unele femei, dar nu pentru toate. Unele femei pot suferi chiar de tulburare disforică premenstruală (PMDD), o tulburare severă a stării de spirit legată de hormoni, caracterizată prin schimbări extreme de dispoziție, anxietate, depresie și, uneori, gânduri suicidare în cele două săptămâni dinaintea menstruației.
„Pentru multe femei cu PMDD, este o problemă cronică cu care se confruntă în fiecare lună și care poate avea un efect profund asupra vieții lor”, spune Liisa Hantsoo, profesor asistent de psihiatrie și științe comportamentale la Facultatea de Medicină a Universității Johns Hopkins, SUA.
Imediat după naștere, femeile experimentează o scădere bruscă a nivelului hormonilor progesteron și estrogen
În schimb, nivelurile ridicate de estrogen imediat înainte de ovulație au fost asociate cu sentimente de bunăstare și fericire. În același timp, alopregnanolona, un produs al descompunerii progesteronului, este cunoscută și pentru efectele sale calmante.
„Dacă îi administrezi cuiva o injecție cu alopregnanolonă, aceasta îl va relaxa”, spune Hantsoo.
Femeile nu trebuie să se confrunte doar cu „acea perioadă a lunii”. Fluctuațiile hormonale din timpul sarcinii, perimenopauzei și menopauzei pot, de asemenea, să afecteze grav sănătatea mintală. Până la 13% dintre femeile care tocmai au născut suferă de depresie.
Dar de ce se întâmplă acest lucru? Imediat după naștere, femeile se confruntă cu o scădere bruscă a nivelului hormonilor progesteron și estrogen. În perimenopauză, femeile pot experimenta, de asemenea, fluctuații dramatice ale hormonilor ovarieni.
„Probabil că nu este vorba despre nivelul exact al hormonilor pe care îl are cineva, ci mai degrabă despre aceste tranziții în care o persoană trece de la niveluri scăzute la niveluri ridicate sau de la niveluri ridicate la niveluri scăzute”, spune Liisa Galea, profesor de psihiatrie la Universitatea din Toronto, Canada.
„Unele persoane sunt mai sensibile la acest tip de fluctuații. În timp ce altele trec cu ușurință prin menopauză și nu au deloc simptome.”
Nu este vorba doar de femei. Bărbații experimentează, de asemenea, o scădere a nivelului de testosteron pe măsură ce îmbătrânesc, deși schimbarea este graduală și nu la fel de pronunțată ca la femei. Cu toate acestea, există unele dovezi care sugerează că chiar și această mică schimbare este suficientă pentru a declanșa schimbări de dispoziție la unii bărbați, dar nu la toți.
„Observăm schimbări de dispoziție la unii bărbați pe măsură ce nivelul de testosteron se modifică de-a lungul vieții, iar acest lucru este cu siguranță un subiect care nu primește suficientă atenție”, spune Ismail.
O modalitate prin care hormonii sexuali pot influența starea de spirit este prin creșterea nivelului neurotransmițătorilor serotonină și dopamină din creier. Nivelurile scăzute de serotonină au fost mult timp considerate o cauză a depresiei, majoritatea antidepresivelor moderne crescând nivelul acestei substanțe chimice din creier. Există dovezi că anumiți estrogeni pot face receptorii de serotonină mai receptivi și pot crește numărul receptorilor de dopamină din creier.
O altă teorie este că estrogenul protejează neuronii de deteriorare și poate chiar stimula creșterea de noi neuroni într-o regiune a creierului cunoscută sub numele de hipocampus – cunoscută pentru rolul său în memorie și emoții. Se știe că persoanele cu depresie și boala Alzheimer suferă de o pierdere de neuroni în hipocampus. În același timp, antidepresivele și medicamentele psihedelice care îmbunătățesc starea de spirit, cum ar fi psilocibina – găsită în ciupercile magice – determină creșterea de noi neuroni în această regiune.
„Estrogenul are un efect neuroprotector, deci va favoriza neurogeneza”, spune Ismail. „De aceea, când femeile intră în menopauză, observăm o retragere a dendritelor [ramificații care pornesc din celulele nervoase], proiecțiile dendritice pe care le aveam mai devreme în viață.” De aceea, femeile care trec prin menopauză se confruntă adesea cu confuzie mentală și probleme de memorie.
Când răspunsul organismului nostru la stres nu funcționează corect
Pierderea neuronilor din hipocampus ar putea avea consecințe asupra unui alt sistem hormonal, cunoscut sub numele de axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală (HPA), care reglează răspunsul organismului la stres.
Când ne simțim anxioși, hipotalamusul – o regiune a creierului care controlează în ultimă instanță eliberarea majorității hormonilor din organism – trimite un semnal glandei pituitare pentru a elibera un hormon numit hormon adrenocorticotrop (ACTH). ACTH stimulează apoi glandele suprarenale să elibereze cortizol, un hormon al stresului. Cortizolul spune organismului să elibereze zahăr în fluxul sanguin, oferind creierului și organismului energia necesară pentru a acționa în situații de urgență.
„Axa HPA se activează atunci când cineva este stresat și, pe termen scurt, acest lucru este adaptativ, deoarece ajută organismul să facă față stresului”, spune Hantsoo. „Dar, pe termen lung, poate fi dăunător.”
De obicei, cortizolul care inundă organismul ar trebui să activeze o buclă de feedback negativ, în urma căreia hipocampul îi spune hipotalamusului să oprească comunicarea cu glanda pituitară, punând capăt răspunsului la stres. Cu toate acestea, dacă o persoană suferă de stres cronic – cum ar fi intimidarea, abuzul sau violența – acest lucru nu se întâmplă, iar creierul este inundat de cortizol. Acest lucru este dăunător, deoarece, în timp, cortizolul crește inflamația în creier, ucigând neuronii din hipocamp și împiedicându-l să furnizeze acel feedback negativ. Mai mult, cortizolul poate distruge neuronii și în alte regiuni ale creierului, cum ar fi amigdala și cortexul prefrontal, afectând memoria, concentrarea și starea de spirit.
Inhalarea unui spray nazal cu oxitocină face oamenii mai generoși, cooperanți și empatici
„Amigdala este regiunea creierului care ne permite să ne controlăm emoțiile, iar pierderea de volum în această zonă este asociată cu o emoționalitate crescută, o iritabilitate crescută și o dificultate în controlarea acestor emoții negative”, spune Ismail.
„Atrofia cortexului prefrontal este asociată cu dificultăți de concentrare și de luare a deciziilor corecte la momentul potrivit. Iar atrofia hipocampului este asociată cu dificultăți în memorarea informațiilor.”
În timp ce cortizolul ne poate stresa, oxitocina, cunoscută adesea ca „hormonul iubirii”, are, se pare, efectul opus. Are reputația de a contribui la promovarea sentimentelor calde și a bunătății. Este eliberată în timpul nașterii, alăptării și orgasmului, dar pare să joace și un rol în legăturile dintre animale și oameni.
„Oxitocina a fost asociată cu legăturile afective și cu sentimentul de atașament sigur, iar acest lucru ajută, desigur, la contracararea efectelor stresului”, spune Ismail. „Când ne simțim în siguranță și simțim că avem sprijin în jurul nostru, nivelul de cortizol care ar fi putut crește din cauza stresului scade.”
Studiile au arătat, de asemenea, că inhalarea unui spray nazal cu oxitocină face oamenii mai generoși, cooperanți și empatici, și mai dispuși să aibă încredere în străini.
Cu toate acestea, nu toată lumea este convinsă. De exemplu, nu s-a demonstrat în mod concludent că oxitocina poate traversa bariera hematoencefalică.
Mult mai acceptată este teoria conform căreia dezechilibrele dintre două hormoni cheie produși de tiroida – o glandă în formă de fluture situată în gât – pot cauza depresie și anxietate.
Hormonii sunt triiodotironina (T3) și tiroxina (T4), care împreună ajută la reglarea ritmului cardiac și a temperaturii. Cu toate acestea, atunci când nivelurile sunt prea ridicate – de exemplu, când cineva are o tiroida hiperactivă – poate apărea anxietatea. Pe de altă parte, când nivelurile sunt prea scăzute, depresia este frecventă. Din fericire, corectarea nivelurilor hormonale vindecă de obicei simptomele pacienților.
„Când pacienții merg la medic și se plâng de schimbări de dispoziție, unul dintre primele lucruri pe care medicii le vor face este să le verifice profilul hormonal, deoarece de multe ori, când reușim să corectăm hormonul care suferă o schimbare, putem ajusta starea de spirit”, spune Ismail.
Din nou, motivul pentru care hormonul tiroidian are un impact asupra stării de spirit nu este cunoscut, dar o teorie este că T3, în special, poate crește nivelurile de serotonină și dopamină din creier sau poate spori sensibilitatea receptorilor pentru acești neurotransmițători. Receptorii hormonului tiroidian sunt, de asemenea, prevalenți în regiunile creierului puternic implicate în reglarea stării de spirit.
Noi tratamente
Speranța este că aceste noi cunoștințe despre hormoni și efectele lor asupra stării de spirit vor duce la apariția unor noi tratamente. Există semne că acest lucru începe să se întâmple, un medicament numit Brexanolone, care imită hormonul alopregnanolonă, dovedindu-se foarte eficient în tratarea depresiei postpartum.
Există, de asemenea, unele dovezi că, dacă aveți un nivel scăzut de testosteron, administrarea de suplimente de testosteron împreună cu anumite antidepresive poate crește eficacitatea acestora. Studiile arată că terapia cu estrogen, inclusiv terapia de substituție hormonală (TSH), poate contribui, de asemenea, la îmbunătățirea stării de spirit a unor femei, dar nu a tuturor, care trec prin perimenopauză și menopauză.
Contracepția hormonală, între timp, poate face minuni pentru unele femei cu PMDD, însă poate agrava simptomele pentru altele, evidențiind modul în care căutarea de noi tratamente este împiedicată de faptul că încă nu înțelegem exact de ce unele persoane sunt atât de sensibile la fluctuațiile hormonale, în timp ce altele nu sunt.
" Știm că hormonii influențează starea de spirit și sănătatea mintală, dar trebuie să aflăm cum o fac înainte de a putea găsi tratamentele adecvate”, spune Ismail.
„După cum știm, antidepresivele actuale care reglează nivelul serotoninei nu sunt eficiente în toate cazurile, unele studii sugerând că sunt mai puțin eficiente în special la adolescenți, așa că trebuie să aflăm ce anume din această grupă de vârstă, din creierul și dezvoltarea sa în această etapă, îi face mai rezistenți la tratament.”
Comentează