Premium
Unul din patru tineri din România nu munceşte şi nu studiază, cifre îngrijorătoare pentru ţara noastră, a declarat, joi, Laszlo Borbely, consilier de stat, Guvernul României, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, la un eveniment pe teme de educaţie.
El a menţionat că soluţii există, iar investiţiile în educaţia pentru dezvoltare durabilă pot contribui la schimbarea acestor statistici, scrie agerpres.ro.
Citește și: Dan Barna tună și fulgeră: ‘Vechile partide PSD, PNL şi UDMR au boicotat referendumul Fără Penali’
"1 din 4 tineri din România nu munceşte şi nu studiază, cifre îngrijorătoare pentru ţara noastră. Soluţii există iar investiţiile în educaţia pentru dezvoltare durabilă pot contribui la schimbarea acestor statistici. Prin specificul său, acest tip de educaţie poate fi integrat cu succes inclusiv în curriculumul tehnic, de specialitate, din învăţământul profesional şi tehnic în domeniul agricol. Dacă generaţia tânără, care s-a dovedit a fi foarte receptivă, va îmbrăţişa principiile dezvoltării durabile cât mai devreme, atunci noua abordare va contribui definitoriu la îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei şi la formarea unei societăţi durabile şi sustenabile, dezideratul nostru al tuturor", a precizat Borbely.
Secretariatul General al Guvernului prin Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă a organizat pe data de 12 noiembrie 2020, împreună cu Fundaţia WorldSkills Romania evenimentul Educaţie pentru Dezvoltare Durabilă în Învăţământul Profesional şi Tehnic, domeniul agricol.
Citește și: Alexandru Rafila: ‘Ministerul Sănătăţii are nevoie de o strategie mai clară şi o coordonare mai bună”
Scopul evenimentului a fost acela de a crea contextul în care, în liceele cu profil agricol, Educaţia pentru Dezvoltare Durabilă (EDD) să devină parte integrantă a formării profesionale iniţiale a viitorilor profesionişti în agricultură.
"Învăţământul în sistem dual este soluţia realistă şi cu rezultate imediate pentru formarea unei forţe de muncă responsabile şi calificate în agricultură în vederea revigorării învăţământului profesional şi tehnic agricol. În acest mod, şcoala vine într-un parteneriat cu agenţii economici, cu fermierii, cu procesatorii, în aşa fel încât elevii acestor forme de învăţământ să beneficieze de o pregătire practică cât mai solidă. Aceasta ar urma să se desfăşoare în ferme, în fabrici de procesare lapte, carne, legume, care activează pe piaţă în relaţii economice şi juridice cu alte firme sau ferme în care se lucrează cu tehnologie din anul 2020. Astfel, la finalul cursurilor, absolvenţii acestei forme de pregătire de învăţământ dual vor avea suficiente competenţe cu care să-şi găsească un loc de muncă încă din primele zile după absolvire, iar acea diplomă va fi acoperită de competenţe reale. Ştiu că există şi o dorinţă a fermierilor şi a procesatorilor de a intra în acest parteneriat pentru învăţământ dual, pentru că agricultura şi industria alimentară românească au mare nevoie de personal calificat şi responsabil", a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.
Prin integrarea EDD în curriculumul de specialitate, şcoala contribuie la dezvoltarea unei noi generaţii de fermieri, preocupată în egală măsură de mediu, de utilizarea responsabilă a resurselor, de impactul social, economic şi cultural al activităţii lor.
"Este nevoie de armonizarea tuturor strategiilor, a Strategiei pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 cu cea a Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în principal, dar şi a ministerelor de linie, cum e Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru a asigura o abordare integrată a educaţiei pentru dezvoltare durabilă în învăţământul preuniversitar agricol", a spus Liliana Romaniuc, consilier de stat, Cancelaria Prim Ministrului.
Citește și: Dan Barna tună și fulgeră: ‘Vechile partide PSD, PNL şi UDMR au boicotat referendumul Fără Penali’
Evenimentul a prilejuit şi derularea a două paneluri cu temele: "Educaţia pentru Dezvoltare Durabilă" şi "Producţie responsabilă şi acţiuni climatice". Conferinţa a oferit posibilitatea expunerii propriei experienţe pentru o gamă variată de actori interesaţi: profesori; coordonatori din instituţii publice; cercetători din domeniul agriculturii şi industriei alimentare; reprezentanţi din societatea civilă. Toţi participanţii şi-au exprimat interesul pentru introducerea elementelor de educaţie durabilă în şcolile agricole, astfel încât noile generaţii de specialişti în acest domeniu să aibă o viziune complexă adaptă provocărilor contemporane.
În completarea conferinţei, în data de 24 noiembrie va avea loc un workshop cu aceeaşi temă, adresat profesorilor de specialitate şi directorilor de licee agricole.
Citește și: Alexandru Rafila: ‘Ministerul Sănătăţii are nevoie de o strategie mai clară şi o coordonare mai bună”
În anul 2015, în cadrul lucrărilor summitului ONU de la New York, a fost adoptată Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă. Prin acest document ONU a oferit o agendă universală cu obiective clare şi cuantificabile. Agenda 2030 include un set de 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) şi un plan de acţiune pe următorii 15 ani, pentru eradicarea sărăciei extreme, combaterea inegalităţilor, a injustiţiei şi protejării planetei până în anul 2030.
Pentru punerea în operă a prevederilor europene şi a celor din documentele ONU în materie de dezvoltare sustenabilă a fost înfiinţat Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, prin Hotărârea Guvernului nr. 313/2017. Departamentul funcţionează în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, în subordinea prim-ministrului, şi este coordonat de consilierul de stat Laszlo Borbely.
Înfiinţată în 2016, Fundaţia WorldSkills România susţine performanţa profesională în rândul tinerilor, pentru succesul personal şi dezvoltarea României prin promovarea excelenţei în domeniul profesional, prin oferirea de experienţe de învăţare relevante în diverse domenii profesionale şi prin facilitarea colaborării între diverse organizaţii, pentru o mai bună corelare între sistemul de educaţie şi piaţa muncii.
