Fiecare ministru din 2007 încoace datorează românilor câte 25 de milioane de euro

Autor: Radu Pop, Colaborator

Publicat: 25-06-2015

Actualizat: 26-06-2015

Article thumbnail

Sursă foto: stiripesurse.ro

Ziarul Financiar:

Mai sunt şase luni până când se trage cortina finală peste primul exerciţiu bugetar la care România a fost parte ca membră a Uniunii Eu­ropene şi devine clar că vom pierde cel puţin 5 miliarde de euro din cele 20 de miliarde de euro fonduri structurale europene alocate pentru perioada 2007-2013, decembrie 2015 fiind ultima lună în care se mai pot face plăţi pentru proiectele aprobate. După această dată, orice proiect aprobat - în infrastructură, în resurse umane, în achiziţia de echipamente – va trebui să găsească finanţare la fondurile din exerciţiul bugetar aferent perioadei 2014-2020, deci va consuma din bani noi.Astăzi (mai 2015), rata de absorbţie a fondurilor structurale este la 58% şi este puţin probabil să urce la 75% până în decembrie 2015, dar să spunem că va fi aşa. Rămâne un sfert din banii alocaţi necheltuiţi, în condiţiile în care Ro­mânia „ţipă“ după şosele, spitale şi şcoli. Cinci miliarde euro pe care i-am avut la dispoziţie, dar conducătorii admi­nistraţiei româneşti i-au pierdut. Din 2007 până în prezent, România a avut doi preşedinţi, 10 guverne (cu premieri Tăriceanu, Boc, Ungureanu, Ponta) şi aproape 200 de miniştri. Cei 200 sunt direct responsabili de pierderea a 5 miliarde de euro, iar Curtea de Conturi trebuie să îi tragă la răspundere.Curtea de Conturi constată sumele cheltuite nejustificat, dar aici trebuie să vină şi să constate sumele pierdute nejustificat. Facturi umflate sau bani pierduţi, răspunderea este aceeaşi. 5 miliarde de euro împărţit la 200 de miniştri şi preşedinţi înseamnă  25 milioane de euro de fiecare. Cu atât sunt datori românilor Băsescu, Tări­ceanu, Boc, Ponta şi restul celor care au condus România din 2007 până în prezent. Simplu.

Romania Libera:

Într-o discreție greu de explicat, social-democrații au preluat săptămâna trecută controlul Comisiei SIE din Parlament. Miercuri, pe 24 iunie, președintele Iohannis a anunțat că-l propune pe Mihai Răzvan Ungureanu la șefia Serviciului de Informații Externe. Cu numai opt zile înainte, pe 16 iunie a.c., o hotărâre a Parlamentului, în plen reunit, a schimbat componența Comisiei parlamentare de control al SIE: un penelist (deputatul Cornel Sămărtinean) a fost schimbat cu un pesedist (deputatul Dorel Căprar). Astfel, majoritatea în Comisie este acum a PSD, care are trei membri din cinci. Comisia parlamentară de control al SIE trebuie să-l audieze pe nominalizatul la șefia SIE și să avizeze (prin vot pozitiv sau negativ) nominalizarea, înainte de votul în plenul reunit al Parlamentului. Prin Hotărârea 31 a Parlamentului, citită în plenul parlamentar reunit pe 16 iunie a.c., secretarul Comisiei de control al SIE, deputatul PNL Cornel-Mircea Sămărtinean, a fost înlocuit cu deputatul PSD Dorel-Gheorghe Căprar... dacă schimbarea com­ponenței Comisiei de control al SIE (și, deci, dobândirea majorității de către PSD) nu este o coincidență, este evident că - cel puțin la vârful PSD - se știa că urmează să fie făcută o propunere pentru conducerea SIE. La fel de probabil, se știa și că cel propus urma să fie Mihai Răzvan Ungureanu. Ceea ce înseamnă că partidul lui Victor Ponta a încercat, fie și printr-un aviz consultativ al Comisiei de control al SIE, să împiedice această numire. Plenul, însă, e suveran și poate să nu țină cont de un vot negativ al Comisiei SIE. Pe de altă parte, Comisia de control al SIE (cu majoritate PSD) poate invoca nelegalitatea propunerii (nu există un aviz al CSAT, după cum a declarat senatorul PSD Ilie Sârbu) pentru a încerca amânarea votului în plen.

Hotnews:

Furnizorii de servicii TV si internet vor avea incepand din 27 iunie obligatii legale de informare a clientilor, masura care era in sarcina furnizorilor de telefonie inca din anul 2009. Astfel, acestia vor trebui sa publice pe pagina proprie de internet si sa comunice utilizatorilor, inainte de incheierea contractului, inclusiv informatii despre orice limitari, blocari sau praguri ce pot fi aplicate. In plus, furnizorii de servicii de acces la internet vor preciza valoarea maxima a vitezei de download si de upload, precum si valoarea vitezei minime garantate, daca aceasta exista (iar in cazul in care nu exista o viteza minima garantata se va preciza acest lucru).

Google News
Comentează
Articole Similare
Parteneri