DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Financial Times a efectuat calculele: nota de plată reală a coronavirusului, în țările bogate

bay939.com.au
coronavirus covid-19

Ţările bogate vor acumula datorii publice suplimentare de cel puţin 17.000 de miliarde de dolari în contextul eforturilor de atenuare a efectelor economice ale pandemiei, conform estimărilor Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), informează cotidianul Financial Times.

Citește și: Cum a intrat coronavirusul în România - Datele oficiale arată că sute de mii de români întorşi în ţară au fentat carantina şi izolarea

În contextul în care scăderea puternică a veniturilor fiscale va limita măsurile de stimulare economică post-pandemie, naţiunile bogate urmează să majoreze datoriile cu 17.000 de miliarde de dolari, atingând un nivel de îndatorare de 137% în raport cu valoarea PIB-ului, avertizează Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD).

"În cadrul clubului OECD de naţiuni bogate, nivelul mediu al responsabilităţilor financiare urmează să crească de la 109% din valoarea Produsului Intern Brut (PIB) până la peste 137% anul acesta, astfel că multe ţări vor ajunge să aibă poveri ale datoriei publice similare cu actualul nivel al Italiei", notează cotidianul Financial Times.

Datoriile suplimentare vor avea cuantumul de cel puţin 13.000 de dolari pentru fiecare cetăţean dintre cei 1,3 miliarde de locuitori ai statelor membre OECD. Gradul de îndatorare ar putea creşte şi mai mult dacă relansarea economică în urma pandemiei va fi mai lentă decât speră mulţi economişti.

Randall Kroszner, de la Facultatea de Afaceri a Universităţii Chicago Booth şi fost guvernator al Rezervei Federale din SUA, apreciază că situaţia generează dubii asupra sustenabilităţii pe termen lung a nivelurilor ridicate de datorie publică şi privată. "Trebuie să înfruntăm realitatea dură că vom avea o redresare economică într-un grafic în formă de V", subliniază analistul.

OECD a comunicat că datoria publică a statelor membre a crescut cu 28% din PIB în cursul crizei financiare din 2008-2009, totalizând 17.000 de miliarde de dolari. "Pentru anul 2020, impactul economic al pandemiei Covid-19 ar putea fi mai rău decât mare criză financiară", subliniază organizaţia.

Deşi multe guverne au introdus măsuri fiscale suplimentare anul acesta variind de la 1% din PIB în Franţa şi Spania, la 6% din PIB în Statele Unite, acestea probabil vor fi depăşite de majorarea datoriilor publice, deoarece veniturile fiscale tind să scadă chiar mai rapid decât activităţile economice în perioadele de recesiune profundă, conform OECD.

Majorarea gradului de îndatorare va deveni o problemă în viitor, avertizează Angel Gurría, secretarul general al OECD, subliniind însă că naţiunile nu ar trebui să se preocupe de poziţiile fiscale în mijlocul crizei. "Vom avea aripile îngreunate, deoarece încercăm să zburăm şi purtam deja datorii enorme, iar acum adăugăm altele", a subliniat el.

Drept rezultat, mult mai multe state urmează să se confrunte cu un mediu economic similar cu cel experimentat de Japonia începând de la criza deprecierii activelor financiare la începutul anilor 1990. Preocupările referitoare la nivelul datoriei guvernamentale şi al deficitelor au devenit de atunci o caracteristică definitorie a politicii economice a Japoniei, iar gradul de îndatorare s-a stabilizat la circa 240% din PIB în mandatului premierului actual, Shinzo Abe.

Mulţi politicieni şi manageri de companii sunt alarmaţi de fondurile bugetare suplimentare alocate pentru atenuarea efectelor pandemiei în Japonia. "Strategia noastră economică utilizează un volum financiar considerabil şi, sincer vorbind, în viitor va fi o mare problemă", afirmă Hiroaki Nakanishi, preşedinte executiv al companiei Hitachi şi liderul grupului de lobby în domeniul afacerilor Keidanren. "Nu am niciu plan bun. Până nu se va repune economia pe picioare, nu cred că va exista o soluţie concretă", a subliniat el, într-un interviu acordat FT.

Willem Buiter, profesor colaborator la Universitatea Columbia (SUA), atrage atenţia că sunt limite în privinţa deficitelor bugetare finanţate de bănci centrale, existând riscul creşterii inflaţiei. Guvernele ar putea aborda datoriile prin majorarea taxelor sau reducerea cheltuielilor publice, dar foarte puţine vor să adopte această direcţie după aproape un deceniu de diminuare a cheltuielilor bugetare. Iar economiştii avertizează că efectele negative ale stimulării creşterii economice riscă să depăşească avantajele.

Analistul Randall Kroszner, de la Facultatea de Afaceri a Universităţii Chicago Booth şi fost guvernator al Rezervei Federale, consideră că cea mai bună politică este arta "delicată" a ştergerii şi restructurării datoriilor. Aplicată în mod corespunzător, metoda ar putea fi şi în interesul creditorilor, care chiar dacă oricum ar avea pierderi, acestea nu ar fi la nivelul celui din cazul în care se agaţă de speranţa că datoriile vor fi plătite în totalitate la un moment dat, explică analistul.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.