Omul de afaceri Cristian Maftei, cunoscut pentru legăturile sale cu mediul politic liberal și pentru faptul că este finul de cununie al fostului președinte al PNL, Crin Antonescu, a scăpat definitiv de condamnarea la șase ani de închisoare cu executare pe care o primise în dosarul de corupție „Mită la prefect”.
După 11 ani în care a fost dat în urmărire generală și internațională, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis definitiv că faptele pentru care Maftei fusese condamnat sunt prescrise, menținând hotărârea Curții de Apel Iași din iulie 2025.
Decizia pune capăt unuia dintre cele mai vechi și controversate dosare de corupție din administrația ieșeană post-decembristă, un caz în care mai mulți oficiali locali au fost acuzați că au cerut mită sub formă de terenuri pentru a favoriza retrocedări ilegale.
De la „Mită la prefect” la statutul de fugar internațional
Cristian Maftei a fost condamnat definitiv în 2014 la șase ani de închisoare pentru implicarea sa în dosarul „Mită la prefect”. În același caz, fostul prefect de Iași Radu Prisăcaru a fost condamnat la patru ani de închisoare, iar fostul șef al Agenției Domeniilor Statului, Flavius Ioniță, și avocatul Toni Baltag au primit câte trei ani.
Potrivit anchetei DNA, grupul ar fi pretins trei hectare de teren ca mită pentru retrocedarea unei proprietăți de 16 hectare, un caz care a scos la iveală conexiunile strânse dintre politicieni, funcționari publici și oameni de afaceri în anii de după 2000.
După pronunțarea sentinței definitive, în timp ce ceilalți inculpați s-au predat pentru a-și ispăși pedepsele, Maftei a dispărut. Surse judiciare afirmă că acesta părăsise România cu câteva zile înainte de verdict, traversând frontiera în Republica Moldova, iar ulterior ar fi ajuns într-o destinație necunoscută.
În tot acest timp, autoritățile române l-au dat în urmărire generală și internațională, numele său fiind inclus pe lista „Most Wanted” a Poliției Române.
Afaceri de milioane cu statul, în timp ce era fugar
Deși oficial era de negăsit, firmele pe care le fondase sau pe care le controla prin intermediari au continuat să prospere.
Conform unei investigații publicate de Adevărul, societăți comerciale legate de numele lui Maftei au câștigat contracte publice de aproximativ 50 de milioane de lei numai în ultimul an, încheiate cu diverse instituții ale statului.
Anchetatorii au indicat că, deși formal nu mai apărea în structura acționariatului, Maftei ar fi exercitat controlul asupra acestor companii „din umbră”, prin intermediul unor apropiați. Afacerile sale s-ar fi extins în special în domeniul construcțiilor și al lucrărilor publice.
Înalta Curte confirmă prescripția. „E ca și cum spui «da» la starea civilă și te răzgândești la cununie”
Decizia definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost pronunțată la sfârșitul lunii octombrie 2025. Judecătorii au respins contestația DNA și au menținut hotărârea Curții de Apel Iași, care a constatat prescripția răspunderii penale și a dispus anularea mandatului de arestare emis pe numele lui Maftei.
„ÎCCJ a respins contestația formulată de Parchet. Interesant este că, după ce la 3 iulie 2025 DNA a susținut admiterea contestației la executare și constatarea prescripției, ulterior a făcut apel susținând contrariul. E ca și cum la starea civilă spui «da», iar la cununia religioasă te declari celibatar. Chestiunea a stârnit zâmbete și în sala Instanței Supreme”, a declarat avocatul Marius Sebastian Striblea, apărătorul omului de afaceri, citat de Ziarul de Iași.
Procurorii au invocat între timp o nouă reglementare conform căreia persoanele care se sustrag executării unei pedepse definitive pot fi considerate evadați, însă judecătorii au constatat că în cazul lui Maftei nu mai exista o pedeapsă valabilă, deoarece faptele erau prescrise, iar cazierul său figura deja ca „alb”.
Un final controversat după un deceniu de fugă
Decizia definitivă a Înaltei Curți închide definitiv un dosar care a început în urmă cu aproape 20 de ani. După 11 ani de la condamnarea din 2014, omul de afaceri Cristian Maftei scapă de orice răspundere penală și poate reveni în țară fără nicio consecință juridică.
Cazul ridică din nou semne de întrebare asupra modului în care sistemul judiciar românesc gestionează dosarele de corupție de durată, dar și asupra eficienței Poliției în localizarea persoanelor condamnate care fug din țară.
Între timp, Cristian Maftei rămâne un exemplu emblematic al paradoxului românesc: un condamnat pentru corupție, dat în urmărire generală timp de un deceniu, care a continuat să facă afaceri profitabile cu statul și care, în final, a fost eliberat de răspundere prin trecerea timpului.
Comentează