Utilizarea inteligenţei artificiale (IA) la nivelul firmelor din România este răspândită, dar integrarea sa este superficială, relevă un studiu de specialitate, dat, joi seara, publicităţii.
Studiul "Cum folosesc firmele din România inteligenţa artificială?" a fost întocmit pe baza unui sondaj realizat de MIA, în perioada 30 iunie - 28 iulie 2026, pe 1.003 firme cu cel puţin zece angajaţi. Cercetarea a fost realizată la comanda Edge Institute şi a Confederaţiei Patronale Concordiaîn condiţiile în care datele Eurostat plasează întreprinderile româneşti pe ultimul loc în UE la utilizarea tehnologiilor de IA (5,2%).
Potrivit specialiştilor, miza integrării IA este productivitatea, strâns legată de problematica competitivităţii: în firmele europene, adoptarea IA creşte productivitatea muncii cu circa 4%, fără să reducă numărul de angajaţi. Pentru firmele româneşti care nu folosesc încă IA sistematic, asta ar însemna un cost de oportunitate orientativ de circa 32 de miliarde de lei pe an.
Firmele din România folosesc IA mai mult decât arată statisticile oficiale, dar utilizarea rămâne destul de superficială, rezultă din cercetare. 61,7% dintre firmele cu cel puţin zece angajaţi folosesc IA într-o formă sau alta, dar doar 13,5% o folosesc regulat, iar 3,3% au integrat-o în procesele firmei. În cele mai multe cazuri, utilizarea înseamnă o persoană care scrie texte cu un chatbot, fără reguli sau procese în spate. În 56% dintre firmele care folosesc IA, tehnologia ajunge la mai puţin de un sfert dintre angajaţi.
Datele arată că pregătirea instituţională este şi mai slabă. Doar 20% dintre firme au vreo măsură de formare a angajaţilor, 26% au vreo măsură de utilizare responsabilă, iar 15% consideră IA o componentă importantă a strategiei. Printre întreprinderile utilizatoare de IA, cele mai puţine reguli interne le au firmele care o folosesc ocazional.
Pe de altă parte, utilizarea IA creşte de la 33% la firmele fără niciun instrument digital la 91% la cele cu trei sau mai multe, o diferenţă de 58 de puncte procentuale. Între firmele mici şi cele mari, diferenţa este de doar 25 de puncte.
Una dintre problemele care au ieşit la suprafaţă este tocmai lipsa infrastructurii digitale: 46% dintre firme nu folosesc niciunul dintre cele opt instrumente digitale măsurate, iar printre firmele cu 10-25 de angajaţi ponderea urcă la 55%, faţă de 3% la firmele mari.
Intenţiile de investiţie adâncesc, la rândul lor, decalajul: 30% dintre firme vor să investească în IA, de la 6% dintre cele fără instrumente digitale la 75% dintre cele cu cinci sau mai multe. Finanţarea externă apare ca nevoie identificată de 78% dintre firmele care vor să investească în IA.
Cât priveşte politicile publice pentru adopţia IA, realizatorii au arătat că instrumentele actuale fie expiră curând, fie nu ajung la majoritatea firmelor. Singura schemă de granturi pentru firmele care vor să se echipeze digital, "Digitalizarea IMM-urilor" din PNRR, are termen de plată 30 octombrie 2026, iar continuarea programului în forma actuală sau într-o formă recalibrată necesită o nouă sursă de finanţare.
Celelalte programe finanţează mai ales cercetarea şi inovarea, de exemplu 58% din apelurile POCIDIF pentru 2026, iar singura linie de finanţare cu "adoptarea de tehnologii avansate" în titlu este rezervată IMM-urilor din TIC, cu un grant minim de 200.000 de euro.
În acelaşi timp, Guvernul Luca Niculescu a anunţat, în programul de guvernare 2026-2028, vouchere pentru adoptarea de IA, cloud şi securitate cibernetică de către IMM-uri. Acestea ar continua sprijinul oferit prin PNRR, însă bugetul şi calendarul acestui nou program nu sunt încă precizate.
Pe de altă parte, în momentul de faţă, există 27 de instrumente financiare gestionate de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi un grant BERD pentru 70% din costul consultanţei de digitalizare. Acestea ajung mai ales la firmele care pot lua un credit, însă doar 10% dintre firmele româneşti au acces la finanţare bancară, faţă de 20-30% media europeană.
În concluzie, utilizarea IA în firmele româneşti este răspândită, dar superficială: 62% dintre firme o folosesc într-o formă sau alta, dar doar 17% o folosesc regulat sau au integrat-o în procesele firmei. Utilizarea IA depinde în primul rând de fundamentul digital, nu de mărime. Firmele mai mari folosesc IA mai des, dar mai ales pentru că sunt mai digitalizate. O firmă mijlocie fără niciun instrument digital foloseşte IA mult mai rar (29%) decât o firmă mică cu trei sau mai multe instrumente (91%).
Cunoştinţele, formarea şi intenţia de a investi apar mai ales la firmele care folosesc deja IA, ceea ce sugerează că ele vin mai degrabă după adoptare decât înaintea ei. Firmele care nu folosesc IA o consideră mai des irelevantă pentru ele şi percep bariere mai mari, indică studiul.
Digitalizarea este, aşadar, condiţia pentru o utilizare reală a inteligenţei artificiale. Şi firmele fără instrumente digitale pot folosi IA, dar mai degrabă la nivel individual şi ocazional: doar 4% dintre ele o folosesc regulat, faţă de 38,5% dintre firmele cu trei sau mai multe instrumente. De aceea, politicile publice ar trebui să susţină mai întâi digitalizarea de bază şi abia apoi adoptarea IA, transmit realizatorii studiului.
