Board-ul Fondului Monetar Internațional (FMI) cere României „un mix adecvat de politici și reforme structurale ambițioase” pentru a sprijini creșterea economică, a restabili sustenabilitatea fiscală și a proteja stabilitatea financiară, potrivit raportului publicat după consultările anuale pe Articolul IV derulate la București.
„Directorii executivi au salutat pachetul amplu de reforme fiscale pentru perioada 2025-2026, adoptat recent, care marchează un pas important în abordarea deficitelor gemene în creştere. Pe fondul unei consolidări fiscale ample necesare şi cu riscuri înclinate în sens negativ, directorii au solicitat un mix adecvat de politici şi reforme structurale ambiţioase pentru a sprijini creşterea, a restabili sustenabilitatea fiscală şi a proteja stabilitatea financiară”, se arată în raportul instituției, citat de AGERPRES.
Directorii FMI au subliniat importanţa executării complete a consolidării fiscale planificate în 2025-2026, urmată de ajustări suplimentare pe termen mediu pentru a consolida încrederea pieţei şi a asigura sustenabilitatea fiscală.
În opinia acestora, pentru a facilita o consolidare fiscală favorabilă creşterii şi echităţii, reformele fiscale suplimentare pe termen mediu ar trebui să urmărească mobilizarea veniturilor şi îmbunătăţirea echităţii, consolidând în acelaşi timp stimulentele pentru muncă şi păstrând atractivitatea pentru investiţiile de capital.
„Câţiva directori au recomandat prudenţă în aplicarea noilor măsuri fiscale, pentru a evita descurajarea suplimentară a cererii interne. Directorii au recomandat continuarea eforturilor în reformele structurale fiscale, inclusiv în managementul finanţelor publice, pentru a îmbunătăţi guvernanţa fiscală şi eficienţa cheltuielilor”, se mai arată în raport.
Pe de altă parte, reprezentanţii FMI au fost de acord că reapariţia presiunilor inflaţioniste necesită o abordare precaută a politicii monetare, pentru a asigura revenirea durabilă a inflaţiei în intervalul de prognoză. Ei au recomandat ca reducerile ratei dobânzii să fie reluate doar după ce creşterea salariilor şi a preţurilor se moderează într-un mod susţinut. Directorii au remarcat că o creştere graduală, pe termen mediu, a flexibilităţii cursului de schimb ar spori rezilienţa economiei la şocuri. Cu toate acestea, un număr de directori au recomandat o abordare prudentă a unei flexibilităţi mai mari a cursului pe termen scurt, având în vedere expunerea valutară semnificativă a României.
Sectorul bancar este solid, dar riscurile cresc
Directorii au salutat şi întărirea solidităţii sectorului financiar, care a înregistrat bilanţuri bancare mai robuste. Totuşi, în contextul creşterii expunerii băncilor la datoria suverană, al creşterii puternice a creditului de consum şi al volumului considerabil de credite neacoperite la risc valutar, ei au subliniat necesitatea continuării monitorizării calităţii activelor, testării la stres a condiţiilor de lichiditate şi consolidării managementului crizelor.
Totodată, oficialii FMI au subliniat importanţa avansării reformelor structurale în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al autorităţilor şi a îmbunătăţirii managementului investiţiilor publice pentru a debloca fondurile disponibile ale Uniunii Europene (UE).
"Aceste reforme, împreună cu utilizarea completă a fondurilor UE, vor spori potenţialul de creştere pe termen mediu şi vor sprijini consolidarea fiscală şi reechilibrarea externă. Reformele în domeniul guvernanţei, inclusiv o mai bună gestionare a sectorului întreprinderilor de stat şi o mai mare predictibilitate a cadrului de reglementare, sunt de asemenea cruciale pentru a consolida atractivitatea României pentru investiţii. Creşterea ratei de participare pe piaţa muncii prin investiţii în capitalul uman ar contribui la atenuarea efectelor unei perspective demografice nefavorabile. Tranziţia planificată a României către o economie cu emisii reduse de carbon, împreună cu finalizarea Uniunii Energetice la nivelul UE, va contribui la consolidarea securităţii energetice", punctează sursa citată.
Misiunea Fondului – condusă de Joong Shik Kang – a avut în septembrie discuții la București cu Ministerul Finanțelor, BNR, autorități guvernamentale, ONG-uri și reprezentanți ai mediului privat.
Fondul estimează că economia României va avansa cu 1% în 2025 și 1,4% în 2026, o scădere semnificativă față de predicțiile din primăvară (1,6% și 2,8%). Creșterea va fi susținută în principal de investițiile finanțate din Next Generation EU, în timp ce consumul privat va încetini pe fondul consolidării fiscale.
De asemenea, FMI estimează că inflația va reintra în intervalul-țintă al BNR abia spre finalul lui 2026.
Nazare: „Raportul confirmă credibilitatea pachetului nostru de reforme”
Ministerul Finanțelor interpretează concluziile FMI ca pe o validare a direcției Guvernului. Potrivit instituției, „concluziile FMI atestă faptul că România a adoptat o direcție corectă și îmbunătățită în ceea ce privește gestionarea macroeconomică, iar angajamentul ferm pentru reforme este recunoscut la nivel internațional”.
„Raportul FMI confirmă cã pachetul nostru de reforme este în același timp vital pentru România și credibil pentru partenerii noștri. Suntem pe o direcție îmbunătățită semnificativ, iar misiunea FMI recunoaște asumarea responsabilității și determinarea Guvernului României de a implementa reforme consistente. Prioritatea noastră rămâne reconstrucția unei economii sănătoase și reziliente, iar această confirmare ne consolidează încrederea că vom atinge țintele de deficit și că vom asigura o creștere sustenabilă”, a declarat Nazare.
Conform raportului, Fondul subliniază mai multe direcții cheie:
pachetul de reforme fiscale 2025–2026 este esențial pentru reducerea deficitelor gemene;
politica monetară a BNR este adecvată, iar tăierile de dobânzi nu trebuie accelerate;
o flexibilitate mai mare a cursului de schimb ar crește reziliența la șocuri;
România trebuie să accelereze reformele structurale, inclusiv cele privind piața muncii, educația timpurie, formarea profesională și ocuparea tinerilor;
investițiile în energie nucleară, regenerabile și infrastructură de stocare rămân o prioritate strategică.
FMI afirmă că proiectele finanțate prin fondurile NGEU vor juca un rol crucial în relansarea economiei în următorii ani.
Comentează