Creșterea masivă a investițiilor în inteligența artificială (AI), în special în Statele Unite, ar putea contribui cu 0,1% – 0,8% la creșterea PIB-ului global, dar riscă totodată să adâncească prăpastia economică dintre țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare, a avertizat joi Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), citată de Reuters, scrie AGERPRES.
"Dacă am reuşi să obţinem o astfel de impulsionare a creşterii, acest lucru ar fi extrem de important pe plan global. Riscul este să ajungem într-o lume unde există o creştere a productivităţii, dar şi o sursă de divergenţe în cadrul ţărilor şi între state", a declarat şeful FMI la reuniunile anuale ale FMI şi Băncii Mondiale de la Washington.
Şi Pierre-Olivier Gourinchas, economistul şef al Fondului Monetar Internaţional, susţinea marţi că expansiunea investiţiilor din SUA în inteligenţa artificială (AI) ar putea fi urmată de fluctuaţii semnificative, aşa cum s-a întâmplat în timpul bulei tehnologice (dot-com), dar este mai puţin probabil să fie un eveniment sistemic care să ducă la prăbuşirea economiei americane sau mondiale.
Avertisment FMI: boom-ul AI ar putea semăna cu bula „dot-com”
Există multe asemănări între bula cauzată de speculaţiile excesive ale companiilor legate de internet la sfârşitul anilor 1990 şi actualul boom AI, ambele perioade ducând la noi recorduri pe segmentul de capitalizare bursieră şi câştiguri de capital, alimentând consumul şi sporind presiunile inflaţioniste, a declarat Gourinchas într-un interviu acordat Reuters.
Atunci, ca şi acum, promisiunea tehnologiei noi, transformative, ar putea, în cele din urmă, să nu satisfacă aşteptările pieţei pe termen scurt şi ar putea duce la o prăbuşire a capitalizării bursiere. Dar, la fel ca în 1999, investiţiile sunt efectuate de companiile tehnologice care dispun de fonduri masive în numerar, a explicat oficialul FMI.
Acesta a adăugat: "Acestea nu sunt finanţate prin datorii astfel încât, dacă există corecţii pe piaţă, unii investitori şi acţionari vor înregistra pierderi. Dar efectele nu se propagă neapărat în sistemul financiar şi nu afectează băncile".
Companiile tehnologice investesc sute de miliarde de dolari în cipuri AI, centre de date, computere performante şi infrastructură, într-o cursă pentru a lansa tehnologia care promite câştiguri masive de productivitate. Aceste câştiguri încă nu s-au obţinut în economie, aşa cum evaluările acţiunilor companiilor de internet de la sfârşitul anilor 1990 nu s-au bazat deseori pe veniturile actuale, ducând la bula tehnologică din 2000 şi apoi la recesiunea din SUA, din 2001, a apreciat Gourinchas.
Dar actualul nivel al boom-ului AI este mai redus decât era dot-com, din 2022 creşterea investiţiilor legate de AI fiind sub 0,4% din PIB-ul SUA, comparativ cu era dot-com când creşterea investiţiilor a fost de 1,2% între 1995 şi 2000, conform datelor FMI.
Deşi impactul direct asupra stabilităţii financiare ar putea fi limitat, Gourinchas avertizează că există posibilitatea ca o corecţie AI să ducă la modificarea încrederii şi a toleranţei la risc, ceea ce ar putea determina o reevaluare a activelor, punând presiune pe instituţiile financiare non-bancare.
"Dar nu este o legătură directă. Nu vedem legături masive pe segmentul datoriilor", a adăugat Gourinchas.
Comentează