Vladislav Pozdniakov, fondatorul "Statului Masculin", o mişcare radicală rusă interzisă în 2021 pentru "extremism", a respins vineri orice legătură cu ameninţările false cu bombă care au afectat numeroase ţări din Europa, relatează AFP, conform Agerpres.
Neagă implicarea
Unele aeroporturi afectate de aceste alerte false, precum cele din Birmingham, Roma şi Sofia, au primit mesaje semnate de presupuşi "combatanţi ai Statului Masculin".
Ca răspuns la întrebările jurnaliştilor, fondatorul mişcării, Vladislav Pozdniakov, a declarat pe Telegram că aceasta "pur şi simplu nu mai există din 2021", anul în care a fost interzisă de autorităţile ruse.
"Cei care organizează astăzi provocări pe teritoriul ţărilor Uniunii Europene (în numele acestei mişcări) acţionează în propriul lor interes, folosind pur şi simplu un steag care nu este al lor", a adăugat el.
"Nu este vorba că mi-ar păsa în mod special de Europa, de securitatea sau economia sa (în realitate, nu mă interesează deloc), pur şi simplu le răspund jurnaliştilor europeni", a explicat el.
Întrebat joi despre acest subiect, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a descris acuzaţiile împotriva Rusiei drept "complet absurde". "Acest gen de acuzaţii fără fundament împotriva ţării noastre şi care o implică în orice devin, din păcate, o tendinţă persistentă în ţările europene", a remarcat oficialul rus.
Amenințările
Ameninţări false cu bombă perturbă de câteva zile traficul aerian european, provocând întârzieri sau fiind nevoie de avioane de vânătoare pentru a escorta aeronave civile.
Aceste ameninţări cu bombă se înscriu într-un context de recrudescenţă al "atacurilor hibride" în Europa, uneori legate de autorităţi sau de cercetători de Rusia sau de Iran.
"Statul Masculin" a fost fondat în 2016 de Vladislav Pozdniakov, blogger şi instructor sportiv, iniţial ca o comunitate pe reţeaua socială rusă VK. Mişcarea a căpătat apoi un caracter semi-politic, cu o ideologie care îmbina misoginismul cu naţionalismul.
Mişcarea, care nu a avut niciodată o susţinere semnificativă, a fost cunoscută mai ales pentru campaniile de hărţuire online până când a fost declarată "extremistă" şi a fost interzisă de autorităţile ruse în 2021.
Conform relatărilor din presă, mişcarea a supravieţuit online şi s-a transformat într-o comunitate care susţine ofensiva militară rusă în Ucraina.
Spania vorbește de „agresiune hibridă”
Ministrul de externe spaniol Manuel Albares a declarat vineri că valul de ameninţări cu bombă care vizează aeronave reprezintă un atac asupra democraţiei europene al unor forţe autocratice, relatează dpa.
"Este clar că nu este o coincidenţă", a declarat el pentru canalul spaniol RTVE, vorbind despre "o tentativă de agresiune hibridă şi război psihologic".
El nu a numit nicio ţară, dar cercurile occidentale de securitate de obicei acuză Rusia, Iranul, Coreea de Nord sau chiar China când se fac astfel de acuzaţii.
Albares a mai spus că recentele atacuri cibernetice asupra platformelor digitale şi a sistemelor de refrigerare din supermaketuri se potrivesc de asemenea tiparului.
"Există actori în lume care acţionează în acest mod pentru a slăbi Europa", a subliniat el.
El a descris Europa drept un proiect al speranţei, care combină democraţia, toleranţa, creşterea economică, redistribuirea şi justiţia socială.
"Acest lucru îi îngrijorează pe cei care vor să se întoarcă la legea celui mai puternic", a avertizat el.
Albares recunoaşte însă că identificarea responsabililor pentru zecile de incidente din această săptămână va dura. "Dar vom afla în cele din urmă", a dat el asigurări.
Meloni vrea creșterea cheltuielilor militare
Şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a susţinut vineri necesitatea creşterii cheltuielilor pentru apărare şi securitate în Europa pentru a proteja infrastructura civilă în faţa ameninţărilor, după o nouă zi cu alerte false cu bombă care au vizat avioane şi după o serie de atacuri cibernetice care au afectat frigiderele unor centre comerciale în mai multe ţări europene şi de asemenea bănci de sânge din Franţa, relatează agenţiile AFP şi EFE.
"Când vorbim despre cheltuieli pentru apărare şi securitate în astfel de vremuri, nu vorbim doar despre arme, ci de asemenea despre protejarea vieţii cotidiene a cetăţenilor", a spus Giorgia Meloni, răspunzând unei întrebări din partea presei cu privire la îngrijorarea provocată de aceste incidente.
"Încă nu suntem în măsură să spunem dacă atacul" cibernetic împotriva băncilor de sânge din Franţa, "alertele false cu bombă în avioane sau atacurile asupra magazinelor alimentare sunt toate legate. Dar toate indică fără nicio îndoială acelaşi lucru: infrastructurile civile sunt astăzi atacate", a insistat şefa guvernului italian.
Autorii unor astfel de acţiuni, adesea descoperiţi de autorităţi, de data aceasta, cel puţin deocamdată, nu au mai fost identificaţi. În acest timp, Rusia a negat orice implicare, după ce, în urma transmiterii unor revendicări, unele atacuri cibernetice au fost atribuite unor grupuri de hackeri ruşi sau pro-ruşi.
