Premium
Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, care se luptă cu extrădarea din Marea Britanie în Statele Unite, unde este căutat pentru acuzații penale, a depus un recurs la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
Assange, în vârstă de 51 de ani, este căutat de autoritățile americane pentru 18 capete de acuzare, inclusiv unul în temeiul unei legi privind spionajul, în legătură cu publicarea de către WikiLeaks a unor cantități uriașe de înregistrări militare și telegrame diplomatice confidențiale ale SUA, despre care Washingtonul a afirmat că au pus vieți în pericol.
Marea Britanie a dat undă verde pentru extrădarea sa, dar acesta a făcut apel la Înalta Curte din Londra, prima audiere fiind așteptată la începutul anului viitor.
De asemenea, echipa sa de avocați a inițiat un proces împotriva Marii Britanii la CEDO, care ar putea dispune blocarea extrădării.
"Confirmăm că a fost primită o cerere", se arată într-o declarație a instanței, citată de Reuters.
Stella Assange, soția sa, a declarat că speră că nu va fi nevoie de CEDO pentru a examina cazul și că acesta ar putea fi rezolvat în Marea Britanie.
În cazul în care cazul va fi dus la CEDO, ea a spus că "ar fi o zi tristă și o mare dezamăgire".
Fratele dlui Assange, Gabriel Shipton, a declarat la începutul acestei săptămâni că el crede că autoritățile americane ar dori să evite ca acest caz să ajungă la CEDO, deoarece mass-media și publicul european sunt mai favorabile cauzei sale decât cele din Marea Britanie sau Statele Unite.
"Mi-aș imagina că SUA vor să evite acest lucru... să încerce să extrădeze un editor din Europa pentru că a publicat dezvăluiri despre războiul din SUA, când SUA cer Europei să facă tot felul de sacrificii pentru războiul din Ucraina", a declarat Shipton.
În ianuarie 2021, un judecător britanic a decis că Assange, născut în Australia, nu ar trebui să fie extrădat, afirmând că sănătatea sa mintală ar însemna că ar risca să se sinucidă dacă ar fi condamnat și deținut într-o închisoare de maximă securitate.
Dar această decizie a fost anulată în urma unui apel al autorităților americane, care au oferit un pachet de asigurări, inclusiv un angajament că ar putea fi transferat în Australia pentru a executa orice sentință.
Extrădarea a fost ratificată în iunie de ministrul britanic de interne de la acea vreme, după ce guvernul a declarat că instanțele au concluzionat că nu ar fi nedrept sau un abuz de procedură și că acesta va fi tratat în mod corespunzător.
Australia încearcă să obțină eliberarea lui Assange
WikiLeaks a devenit cunoscut în 2010, când a publicat sute de mii de fișiere clasificate și telegrame diplomatice în ceea ce a fost cea mai mare breșă de securitate de acest tip din istoria armatei americane.
Procurorii americani și oficialii de securitate occidentali îl consideră pe Assange un dușman nesăbuit al statului, ale cărui acțiuni au pus în pericol viețile agenților menționați în materialele divulgate.
Susținătorii lui Assange spun că acesta este un erou anti-sistem care a fost victimizat pentru că a dezvăluit neregulile comise de SUA în conflictele din Afganistan și Irak și că urmărirea sa penală este un atac motivat politic la adresa jurnalismului și a libertății de exprimare.
El a petrecut șapte ani ascuns în ambasada Ecuadorului din Londra pentru a evita extrădarea în Suedia, unde era căutat pentru a fi interogat în legătură cu o anchetă de agresiune sexuală care a fost ulterior abandonată.
Cu toate acestea, el a fost scos și încarcerat în 2019 pentru încălcarea condițiilor de eliberare pe cauțiune, iar de atunci este ținut în închisoare la Londra până când se decide cazul său de extrădare.
Cazul a căpătat amploare în această săptămână, principalele instituții media care au lucrat inițial cu Assange în legătură cu scurgerile de informații scriind o scrisoare deschisă pentru a spune că urmărirea sa penală ar trebui să ia sfârșit.
Între timp, prim-ministrul australian Anthony Albanese a declarat că a abordat problema cu oficialii americani, afirmând că această chestiune ar trebui să fie încheiată.
