Premium
Fondul Proprietatea îşi exprimă îngrijorarea majoră cu privire la proiectul de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului privind o serie de măsuri fiscale şi bugetare, publicată pe 18 decembrie 2018 de către Ministerul Finanţelor Publice, şi consideră că aceste măsuri reprezintă o bombă cu ceas pentru economia României, relatează Agerpres.
Conform unui comunicat remis, miercuri, AGERPRES, Fondul Proprietatea solicită Guvernului să ia în considerare consecinţele dezastruoase ale acestor măsuri şi să retragă întregul pachet de măsuri şi recomandă ca orice propuneri viitoare să fie făcute după consultări adecvate şi transparente cu întregul mediu de afaceri şi partenerii sociali.
FP semnalează că o consecinţă severă a acestei măsuri este aceea că Pilonul II de pensii private riscă să fie distrus, iar sustenabilitatea pensiilor viitoare devine incertă.
"Această măsură specifică va avea un impact foarte grav asupra pieţei de capital locale, a cărei creştere a fost constant susţinută de către fondurile private de pensii în ultimii ani. Dacă va fi adoptată, măsura va întârzia pe o perioadă nedefinită promovarea României la statutul de piaţă emergentă", susţin reprezentanţii FP.
În ceea ce priveşte plafonarea preţului la gaze la 68 RON/ MWh, aceasta încalcă "în mod flagrant" legislaţia naţională în vigoare, cât şi obligaţiile asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene de a respecta principiile pieţei libere şi de a liberaliza piaţa gazelor naturale.
"Independenţa energetică a României va fi pusă în pericol, iar ţara s-ar putea afla în situaţia de a se baza pe surse externe de gaze naturale, la preţuri mai mari, asupra cărora Guvernul nu va avea niciun control", precizează reprezentanţii Fondului.
De asemenea, taxa de 3% pe cifra de afaceri a companiilor din sectorul energetic va conduce la insolvenţa multor astfel de companii şi concedieri în masă, iar siguranţa întregului sistem energetic din România va fi grav periclitată.
"Dacă vor fi adoptate, măsurile propuse vor avea implicaţii negative semnificative cu efect de domino asupra întregii economii, vor pune în pericol creşterea economică a ţării şi vor izola România de mediul de afaceri internaţional. În plus, multe dintre aceste măsuri vor fi suportate de fapt de consumatorii finali, prin creşterea preţurilor la energie şi a costurilor de creditare. Predictibilitatea şi transparenţa procesului legislativ, precum şi analizarea atentă a impactului financiar şi economic, sunt vitale în cazul unor măsuri cu efecte atât de ample. Stăm practic pe o bombă cu ceas şi solicităm Guvernului să o dezamorseze de urgenţă prin retragerea proiectului de OUG", a declarat Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton Investments Limited şi manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea, comentând pe marginea proiectului de OUG.
Acesta a adăugat că, dacă ne uităm la scăderile masive de pe Bursa de Valori Bucureşti, la scurt timp după publicarea proiectului de OUG, apare întrebarea dacă nu cumva Guvernul va pierde mai mult din valoarea de piaţă a propriilor companii listate în comparaţie cu veniturile din impozite pe care ar urma să le obţină.
"Mai mult, statul va primi dividende mai mici de la aceste companii, ceea ce indică o dată în plus că aceste măsuri propuse sunt o sabie cu două tăişuri", a mai afirmat Meyer.
Lansat în decembrie 2005, Fondul Proprietatea a fost creat pentru despăgubirea cetăţenilor români ale căror proprietăţi au fost confiscate de fostul regim comunist. În urma licitaţiei internaţionale anunţate în decembrie 2008, Franklin Templeton Investments a preluat oficial rolul de manager de investiţii şi administrator unic al Fondului pe 29 septembrie 2010. Fondul este o companie de investiţii de tip închis, iar obiectivul său investiţional este maximizarea randamentelor şi aprecierea per acţiune a capitalului prin investiţii în principal în acţiuni româneşti şi titluri de valoare asociate acţiunilor.
Fondul se tranzacţionează pe Bursă de Valori Bucureşti din 25 ianuarie 2011 şi a fost listat pe segmentul Specialist Fund Market al Bursei de Valori de la Londra prin intermediul certificatelor de depozit la data de 29 aprilie 2015.
Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a prezentat marţi seara, de la Palatul Victoria, o serie de măsuri fiscal - bugetare care urmează să fie adoptate până la sfârşitul acestui an, printre cele mai importante vizând o ''taxă pe lăcomie" care să se aplice, de la 1 ianuarie 2019, instituţiilor financiar-bancare, în cazul în care ratele ROBOR la 3 şi 6 luni depăşesc o anumită valoare. Autorităţile estimează la trei miliarde de lei impactul acestei măsuri.
De asemenea, Executivul are în vedere plafonarea preţului la gazele naturale din producţia internă la 68 lei/MWh, pe o perioadă de trei ani, până în februarie 2022, dar şi o contribuţia bănească percepută de la operatori economici care desfăşoară activităţi în domeniul energiei electrice şi termice de 3% din cifra de afaceri realizată de aceştia. Şi comunicaţii se majorează taxele aferente pe ANCOM la 3%.
Totodată, comisionul de administrare pentru Pilonul II de pensii urmează să fie redus de la 2,5% la 1% iar o persoană se va putea retrage de la un fond de pensii, după minimum cinci ani de participare.
Anunţul ministrului, urmat de publicarea în dezbatere publică a proiectului de ordonanţă de urgenţă, a stârnit numeroase reacţii negative din partea mediului de afaceri.
În context, Bursa de la Bucureşti a consemnat miercuri o scădere record, în condiţiile în care indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide 15 acţiuni, a înregistrat un declin de 11,52%. Cele mai mari pierderi le-au consemnat acţiunile băncilor, titlurile Banca Transilvania încheind sesiunea cu o scădere de -19,91% şi BRD-GSG de 16,62%.
