Premium
Mai multe măsuri de conservare a speciilor şi habitatelor din Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş vor fi implementate în perioada următoare, după ce administraţia parcului a câştigat un proiect care însumează 14,2 milioane de lei, finanţat din fonduri europene, potrivit Agerpres.
Directorul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, Hegyi Barna, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, că proiectul, accesat în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM), vizează implementarea unor măsuri active de conservare, care sunt incluse în planul de management al parcului dar pentru realizarea cărora nu au existat până acum resurse financiare.
Printre măsurile de conservare incluse în proiect se numără reabilitarea unor habitate forestiere, cum ar fi plantări de păduri de molid, dar şi plantarea unor fâşii de galerii de arini pe malul Lacului Roşu, acolo unde aceşti arbori au îmbătrânit şi au căzut în apă, fără a se mai regenera.
De asemenea, pentru ca urşii să nu mai vină în staţiunea Lacu Roşu, în căutare de hrană, se va planta o suprafaţă de 2,5 hectare de zmeură şi afini, la baza masivului Suhardul Mic.
"A început să fie o problemă vara, pentru că intră urşii în staţiunea Lacu Roşu. Şi atunci a fost o idee (...) această fâşie de zmeură şi afini, care sperăm să fie o sursă de hrană în perioada când e maxim fluxul turistic la Lacul Roşu, să aibă o alternativă. (...) Acolo, ştim cam unde sunt culoarele de migraţie (ale urşilor - n.red.), e o zonă care poate fi uşor controlată de rangeri, de Jandarmedia Montană, lucrăm împreună. Mulţi au zis că vom atrage culegătorii, dar este într-o zonă care e accesibilă printr-o singură intrare, închisă cu barieră, colegii noştri sunt acolo în fiecare zi şi jandarmii montani", a explicat Hegyi Barna.
De asemenea, în cadrul aceluiaşi proiect se vor realiza scări de peşti pe pârâul Bicaz pentru a permite ca peştii, cu precădere zglăvoacă, o specie foarte rară în România, să poată să traverseze pragurile existente în prezent pe cursul de apă pentru frânarea puterii apei, atunci când sunt viituri.
"În Cheile Bicazului, pe pârâul Bicaz au fost construite poduri şi la fiecare pod sunt aşa numite praguri, care frânează puterea apei, ca atunci când e viitura mare să nu spele poduri şi baraje. Nu sunt mari, cele mai multe pot fi traversate de păstrăvi, dar este o specie care e foarte rară în România şi exigentă privind calitatea apei, zglăvoacă, şi din cauza acestor praguri nu mai poate migra, dacă vine o viitură, nu mai poate repopula habitatele iniţiale. Şi noi facem nişte scări de peşti speciale, ca o rampă, pe care sunt încrustate pietre, cu o înclinaţie specială, şi care pot fi traversate", a precizat directorul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş.
Totodată, va avea loc şi o repopulare cu zglăvoacă pe pârâurile aflate în amonte de Lacul Roşu, unde specialiştii parcului au observat că numărul exemplarelor este foarte redus şi există riscul ca populaţia să dispară, în cazul unei poluări accidentale sau a unei viituri.
În cadrul proiectului se vor închide cu grilaje speciale mai multe peşteri din Cheile Bicazului, care nu sunt destinate vizitării turistice, dar unde anumite persoane vin, fac focul, distrug formaţiuni din interior şi afectează populaţia de lilieci.
Hegyi Barna a mai spus că, printre activităţi, se mai numără şi monitorizarea tuturor speciilor şi a habitatelor existente în aria protejată.
Proiectul se va finaliza pe 31 decembrie 2023 şi are un buget de 14,2 milioane de lei.
Directorul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, a mai arătat că a mai fost câştigat un proiect cu finanţare europeană, în valoare de 4.4 milioane de lei, tot în cadrul Programului Opera?ional Infrastructură Mare (POIM), ce vizează cartarea şi evaluarea stării de conservare a speciilor de interes comunitar sau naţional, în vederea determinării măsurilor pentru menţinerea sau îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor.
"Trebuie să ştim exact ce avem, ca şi valoare, după aia să ştim în ce stare este acea valoare naturală şi apoi trebuie să ştim ce trebuie să facem ca să menţinem acea stare, dacă e bună, sau să o aducem la o stare acceptabilă sau bună. Şi asta trebuie să facem, periodic să monitorizăm, să cartăm, să luăm măsuri care îşi fac efectul în cinci sau zece ani. Aceste proiecte sunt foarte importante, la fel de importante ca şi educaţia ecologică", a conchis Hegyi Barna.
Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, situat în munţii Hăşmaş, pe aria judeţelor Harghita şi Neamţ, are o suprafaţă de 7.000 de hectare şi adăposteşte păsări şi plante rare, unul dintre puţinele lacuri de baraj natural din Europa Centrală şi de Est, unele din cele mai impozante chei de calcar din Europa, dar şi pajişti de o frumuseţe deosebită.
Printre măsurile de conservare incluse în proiect se numără reabilitarea unor habitate forestiere, cum ar fi plantări de păduri de molid, dar şi plantarea unor fâşii de galerii de arini pe malul Lacului Roşu, acolo unde aceşti arbori au îmbătrânit şi au căzut în apă, fără a se mai regenera.
De asemenea, pentru ca urşii să nu mai vină în staţiunea Lacu Roşu, în căutare de hrană, se va planta o suprafaţă de 2,5 hectare de zmeură şi afini, la baza masivului Suhardul Mic.
"A început să fie o problemă vara, pentru că intră urşii în staţiunea Lacu Roşu. Şi atunci a fost o idee (...) această fâşie de zmeură şi afini, care sperăm să fie o sursă de hrană în perioada când e maxim fluxul turistic la Lacul Roşu, să aibă o alternativă. (...) Acolo, ştim cam unde sunt culoarele de migraţie (ale urşilor - n.red.), e o zonă care poate fi uşor controlată de rangeri, de Jandarmedia Montană, lucrăm împreună. Mulţi au zis că vom atrage culegătorii, dar este într-o zonă care e accesibilă printr-o singură intrare, închisă cu barieră, colegii noştri sunt acolo în fiecare zi şi jandarmii montani", a explicat Hegyi Barna.
De asemenea, în cadrul aceluiaşi proiect se vor realiza scări de peşti pe pârâul Bicaz pentru a permite ca peştii, cu precădere zglăvoacă, o specie foarte rară în România, să poată să traverseze pragurile existente în prezent pe cursul de apă pentru frânarea puterii apei, atunci când sunt viituri.
"În Cheile Bicazului, pe pârâul Bicaz au fost construite poduri şi la fiecare pod sunt aşa numite praguri, care frânează puterea apei, ca atunci când e viitura mare să nu spele poduri şi baraje. Nu sunt mari, cele mai multe pot fi traversate de păstrăvi, dar este o specie care e foarte rară în România şi exigentă privind calitatea apei, zglăvoacă, şi din cauza acestor praguri nu mai poate migra, dacă vine o viitură, nu mai poate repopula habitatele iniţiale. Şi noi facem nişte scări de peşti speciale, ca o rampă, pe care sunt încrustate pietre, cu o înclinaţie specială, şi care pot fi traversate", a precizat directorul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş.
Totodată, va avea loc şi o repopulare cu zglăvoacă pe pârâurile aflate în amonte de Lacul Roşu, unde specialiştii parcului au observat că numărul exemplarelor este foarte redus şi există riscul ca populaţia să dispară, în cazul unei poluări accidentale sau a unei viituri.
În cadrul proiectului se vor închide cu grilaje speciale mai multe peşteri din Cheile Bicazului, care nu sunt destinate vizitării turistice, dar unde anumite persoane vin, fac focul, distrug formaţiuni din interior şi afectează populaţia de lilieci.
Hegyi Barna a mai spus că, printre activităţi, se mai numără şi monitorizarea tuturor speciilor şi a habitatelor existente în aria protejată.
Proiectul se va finaliza pe 31 decembrie 2023 şi are un buget de 14,2 milioane de lei.
Directorul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, a mai arătat că a mai fost câştigat un proiect cu finanţare europeană, în valoare de 4.4 milioane de lei, tot în cadrul Programului Opera?ional Infrastructură Mare (POIM), ce vizează cartarea şi evaluarea stării de conservare a speciilor de interes comunitar sau naţional, în vederea determinării măsurilor pentru menţinerea sau îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor.
"Trebuie să ştim exact ce avem, ca şi valoare, după aia să ştim în ce stare este acea valoare naturală şi apoi trebuie să ştim ce trebuie să facem ca să menţinem acea stare, dacă e bună, sau să o aducem la o stare acceptabilă sau bună. Şi asta trebuie să facem, periodic să monitorizăm, să cartăm, să luăm măsuri care îşi fac efectul în cinci sau zece ani. Aceste proiecte sunt foarte importante, la fel de importante ca şi educaţia ecologică", a conchis Hegyi Barna.
Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, situat în munţii Hăşmaş, pe aria judeţelor Harghita şi Neamţ, are o suprafaţă de 7.000 de hectare şi adăposteşte păsări şi plante rare, unul dintre puţinele lacuri de baraj natural din Europa Centrală şi de Est, unele din cele mai impozante chei de calcar din Europa, dar şi pajişti de o frumuseţe deosebită.
