Premium
Miniştrii de externe din UE au convenit luni să suplimenteze Facilitatea Europeană pentru Pace cu 5 miliarde de euro în legătură cu finanţarea pentru Ucraina, decizia fiind luată cu "abţinerea constructivă" a Ungariei, a explicat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto în marja unei reuniuni a Consiliului afaceri externe al Uniunii, a consemnat MTI, potrivit Agerpres.
Ministrul ungar a menţionat că "preţul" pentru acordul Ungariei de a nu bloca această suplimentare a fondurilor a constat într-o modificare a regulilor astfel ca Ungaria să fie exceptată de la implicarea în finanţarea livrărilor de arme.
"Aceasta înseamnă că trebuie să ne achităm partea de 50 de milioane de euro, dar putem stabili scopul în care sunt folosiţi", a spus Szijjarto, adăugând că în acest sens pot fi luate în discuţie mai multe obiective importante ca întărirea stabilităţii în regiunea Sahel pentru combaterea migraţiei, precum şi susţinerea Balcanilor occidentali.
El a deplâns faptul că liderii UE "nu au realizat că strategia UE privind Ucraina a eşuat", apreciind că motivul "acestei ezitări ar putea fi faptul că o astfel de recunoaştere ar putea ridica problema asumării responsabilităţii pentru pagubele suferite de Europa".
Ministrul de externe ungar a făcut pe de altă parte apel la politicienii occidentali, referitor la recentele declaraţii privind posibilitatea de a trimite trupe europene în Ucraina, să se abţină de la astfel de afirmaţii, pe care le-a calificat drept "extrem de periculoase şi ameninţătoare".
Peter Szijjarto a menţionat că le-a amintit colegilor de o decizie anterioară a NATO de a "se face tot posibilul pentru a evita o confruntare directă cu Rusia" şi că "declaraţiile occidentale şi est-europene care nu exclud desfăşurarea de trupe (...) încalcă clar respectiva decizie", a cărei revizuire nu a fost solicitată de niciun stat membru.
El a notat că la reuniunea de luni a participat prin apel video şi secretarul de stat american Antony Blinken, căruia i-a "exprimat speranţa ca NATO să nu trimită niciodată trupe" în Ucraina.
Declaraţiile cu caracter militant tot mai pronunţat din partea UE sau a statelor membre nu vor face decât să înrăutăţească situaţia,"agitând spectrul unui al treilea război mondial", a insistat Szijjarto. "Un stat UE care trimite trupe în Ucraina ar face ca tot continentul să fie cuprins în conflagraţie. Suntem de părere că aceasta este o încălcare gravă a Articolului V, întrucât NATO este o alianţă defensivă", a notat el.
Ministrul ungar de externe a mai afirmat că Ungaria, ca stat vecin cu Ucraina, a experimentat direct consecinţele războiului şi că, "pe lângă afluxul de refugiaţi, agricultura (ungară) a fost aproape îngenuncheată de cerealele ucrainene de slabă calitate care inundă Europa centrală".
El a amintit că, pe fondul protestelor agricultorilor polonezi, mare parte din traficul de mărfuri a fost redirecţionat către Ungaria, ceea ce a crescut timpul de aşteptare la graniţa ungaro-ucraineană, precum şi că Ungaria a instalat la graniţă, la Fenyeslitke, cea mai mare facilitate de transfer pentru mărfurile ucrainene de pe plan internaţional, dar "mainstream-ul liberal european continuă să uite" astfel de realizări.
Peter Szijjarto a mai spus şi că, în vederea scăderii presiunii la graniţă, a discutat la sfârşitul săptămânii trecute cu şeful cancelariei prezidenţiale ucrainene, Andrei Iermak, şi au convenit să fie deschis un nou punct de trecere a graniţei între cele două ţări.
"Dacă este vreo ţară care se confruntă constant cu consecinţele tragice ale războiului (...) şi are cel mai mare interes să se facă pace cât mai curând, aceasta este Ungaria", a subliniat el, a mai consemnat MTI.
