Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză din Ziarul Financiar pe tema creșterii în popularitate a a partidelor antisistem din Europa, ca efect al problemelor economice dar și al valului imigraționist.
Ziarul Financiar:
Găsind cu greu un loc de muncă, şi adesea locuind cu părinţii, generaţiile mai tinere propulsează partidele antisistem în poziţii de putere. Revolta tinerilor a contribuind la naşterea primului guvern populist din Europa de vest, în Italia, şi ameninţă să cuprindă întregul sud, scrie Wall Street Journal.
Rezultatele din alegerile italiene au scos la iveală o clară diferenţă între generaţii, italienii mai în vârstă, care sunt nevoiţi adesea să-şi susţină copiii crescuţi, continând să voteze pentru partidele tradiţionale.
Acelaşi model apare în Europa de sud, iar forţele din spatele acestei diviziuni dau puţine semne de încetinire. Aproape 30% din italienii cu vârste cuprinse între 20 şi 34 de ani nu mucesc, nu studiază şi nu sunt incluşi într-un program de pregătire, potrivit Eurostat, un procent mai ridicat decât în orice altă ţară din UE. Pe locul doi se situează Grecia, cu 29%, în timp ce în cazul Spaniei rata este de 21%.
Rata de ocupare a italienilor cu vârste sub 40 de ani a scăzut în fiecare an în perioada 2007-2014 înainte de a stagna în ultimii trei ani, potrivit Eurostat. Între timp, aceasta a crescut anual pentru cei cu vârste cuprinse între 55 şi 64 de ani. Numărul italienilor cu vârste sub 34 de ani aflaţi în sărăcie absolută a înregistrat mai mult de o dublare în 2010-2016, la 10%. În cazul celor cu vârste de peste 65, acesta a scăzut la 3,8% de la 5,4%.
O problemă majoră în Europa de sud este un sistem dual de ocupare a forţei de muncă în care cei cu contracte deschise, adesea muncitori mai în vârstă, se bucură de siguranţa locului de muncă şi beneficii. În acelaşi timp, în perioada de declin economic angajatorii au început să recurgă mai mult la contracte pe termen scurt. În Italia, 62% din contractele pentru cei cu vârste de sub 25 de ani au fost pe termen scurt în 2017, în creştere de la un sfert în 2000. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Preşedintele francez Emmanuel Macron se deplasează marţi 19 iunie la Berlin pentru consultări cu cancelarul Germaniei, doamna Angela Merkel. Parisul şi Berlinul încearcă să-şi armonizeze poziţiile în privinţa mai multor dosare, cu zece zile înaintea unui important consiliu european anunţat la Bruxelles.
Reforma zonei euro şi politica migratorie sunt cele două urgenţe. Si aceasta într-un context în care Uniunea Europeană apare divizată şi fragmentată, iar doamna Merkel sub presiunea unor forţe politice care consideră că a parcurs un drum greşit în materie de imigraţie. Seful statului francez, care şi-a afişat ambiţii mari în privinţa relansării construcţiei europene, se vede oarecum obligat să revină cu picioarele pe pămînt, iar solul este destul de alunecos. In ce priveşte zona euro, propunerilor sale nu sunt integral acceptate la Berlin.
Emmanuel Macron dorea crearea unui buget de investiţii în cadrul zonei euro de ordinul a mai multor sute de miliarde de euro. Doamna Merkel vorbeşte de cîteva zeci de miliarde de euro. Ceva mai bine primită este propunerea lui Emmanuel Macron de transformare a mecanismului european de stabilitate în Fond monetar european. Cu unele condiţii stricte însă, pe care Berlinul înţelege să le impună. In materie de uniune bancară, doamna Merkel întreţine un suspans absolut, deşi este de acord cu ideea că Franţa şi Germania trebuie să dea un exemplu de integrare avansată.
In materie de imigraţie Parisul şi Berlinul au poate cele mai multe şanse să se exprime la unison: ambele capitale cer întărirea agenţiei europene însărcinată cu paza frontierelor, Frontex, precum şi reforma dreptului la azil. (Mai multe detalii AICI)
Adevărul:
S-a consumat şi celebra întâlnire dintre Preşedintele SUA, Donald Trump, şi Preşedintele RPD Coreene, Kim Jong-un. Dincolo de spectacolul orchestrat cu atenţie şi de un document formal semnat ca livrabil al întâlnirii, întreaga lume a rămas confuză în legătură cu cadrul şi condiţiile reale ale întâlnirii, şi mai ales cu rezultatele sale palpabile.
Sau, cum spunea cineva, Kim a reuşit să-l scoată la bere pe Trump, dar nu ştim dacă a şi plătit după. Sau dacă i-a şi dat berea promisă liderului american şi, Doamne fereşte, în asemenea cazuri, să faci o greşeală de asemenea magnitudine, care poate împinge la război.
Comunicarea a fost redusă, iar o reală conferinţă de presă, în detaliu şi cu elemente concrete, a lipsit. Poate e mai bine aşa, pentru că aşteptarea de la o asemenea primă întâlnire nu poate fi excesivă. E adevărat că toate detaliile au fost negociate anterior, la nivelul de lucru, la Departamentul de Stat şi de către serviciile de informaţii, inclusiv textul ce urma să fie semnat. Altfel, Trump nu ar fi urcat în avion spre Singapore. În plus, oricum elementele formale, suişurile şi coborâşurile summitului - ba se face, ba nu, ba ar putea, totuşi să aibă loc, în final s-a decis că se desfăşoară – trădează greutăţile şi piedicile din culise, care nu au fost puţine.
Până la urmă, „băieţaşul umflăţel călare pe bombă“ şi „boşorogul“, cum s-au gratulat în urmă cu nici 6 luni cei doi lideri, s-au întâlnit într-o atmosferă deschisă, spectaculoasă, şi au derulat summitul, transmis de presa din lumea întreagă. Pentru Kim Jong-un a contat întâlnirea în sine. E mai mult decât putea visa, pentru un lider complet izolat şi care evita să plece din ţară anterior, de frică să nu fie răsturnat până la reîntoarcere. Pentru liderul nord-coreean, el câştiga doar prezentându-se, pentru publicul său, apărând recunoaşterea şi discuţia de la egal la egal cu liderul american. În schimb, pentru Trump, greul abia urmează. (Mai multe detalii AICI)
