Forţele kurde din nordul Siriei au eliberat joi peste 600 de prizonieri sirieni deţinuţi pentru legăturile lor cu gruparea jihadistă Statul Islamic

Forţele kurde din nordul Siriei au eliberat joi peste 600 de prizonieri sirieni deţinuţi pentru legăturile lor cu gruparea jihadistă Statul Islamic, a anunţat o responsabilă a administraţiei autonome kurde, citată de France Presse, potrivit Agerpres.

Eliberarea acestora a avut loc în cadrul primei amnistii generale decretate cu câteva zile în urmă de către autorităţile kurde din nord-estul sirian, în virtutea căreia 631 de prizonieri condamnaţi pentru terorism şi care au executat jumătate din pedeapsă au fost eliberaţi joi.

Zeci de mii de deţinuţi suspectaţi de apartenenţă la Statul Islamic, între care sute de străini de diverse naţionalităţi, se află în închisorile Forţelor democratice siriene (FDS), legate de administraţia autonomă kurdă în această regiune din Siria.

Citește și: Medicul Virgil Musta, semnal de alarmă: 'Este un moment dificil!’

Amina Omar, copreşedinte al Consiliului democratic sirian - ramura politică a FDS - a declarat joi în cadrul unei conferinţe de presă la Qamichli (nord-est) că 'toţi cei eliberaţi sunt sirieni' care au colaborat cu Statul Islamic, dar care 'nu au comis acte criminale'.

Eliberarea prizonierilor a fost obţinută prin medierea 'şi la cererea şefilor de triburi arabe' care constituie majoritatea populaţiei în mai multe zone controlate de kurzi, în special în estul Siriei.

Administraţia autonomă kurdă a decis recent să permită miilor de sirieni, între care persoane strămutate şi rude ale combatanţilor Statului Islamic, să părăsească tabăra suprapopulată Al-Hol, care adăposteşte peste 64.000 de persoane, inclusiv străini.

De la căderea autoproclamatului 'califat' al Statului Islamic în martie 2019, în urma ultimei ofensive duse de forţele kurde, susţinute de o coaliţie condusă de Washington, autorităţile kurde au îndemnat ţările ai căror cetăţeni au luptat de partea jihadiştilor să-şi repatrieze conaţionalii deţinuţi în tabere sau să creeze un tribunal internaţional pentru judecarea lor.

Cele mai multe ţări europene s-au dovedit însă reticente în a-şi repatria conaţionalii jihadişti. Unele, între care Franţa, au repatriat un număr limitat de copii orfani ai jihadiştilor.