Fostul ministru de Externe Teodor Meleşcanu a declarat, joi, că imunitatea 'trebuie să rămână în Constituţie', afirmând că 'imunitatea parlamentară nu înseamnă imunitate în faţa Codului Penal'.
"Imunitatea trebuie să rămână în Constituţie pentru simplul motiv că ea este asigurarea reprezentantului ales pentru libertatea de a-şi exprima opiniile politice şi de a vota. Imunitatea parlamentară nu înseamnă imunitate în faţa Codului Penal, înseamnă că parlamentarii nu pot fi arestaţi sau efectuate percheziţii fără încuviinţarea Camerei din care fac parte. În rest, sunt mult mai mulţi parlamentari şi politicieni care vin la DNA decât alte persoane sau ei sunt mult mai vizibili", a declarat Teodor Meleşcanu, vicepreşedinte ALDE, la o conferinţă de presă, relatează agerpres.ro.
Dezvăluiri INCENDIARE: Numele unui ministru tehnocrat apare în tandemul Blaga - Liviu Popa
La rândul său, senatorul Varujan Vosganian, preşedintele filialei ieşene a ALDE, a declarat că parlamentarii nu au imunitate atunci când vine vorba de fapte penale.
"Drept dovadă, au fost prim miniştri, precum Victor Ponta sau Călin Popescu Tăriceanu, care sunt cercetaţi. Aşadar, nu există imunitatea pentru faptele de natură penală. Imunitatea intervine doar în cazul în care Parchetul are o solicitare care poate să oprească parlamentarul să îşi exercite mandatul, adică de a vota. Atunci, Parlamentul votează pentru încuviinţarea sau nu a arestării. Dacă mai mulţi parlamentari ar fi arestaţi, atunci votul s-ar putea distorsiona în Parlament, mai ales că există posibilitatea ca el să fie declarat nevinovat după aceea. Ar trebui să ne întoarcem şi să anulăm legile care s-au votat fără parlamentarii aceea pentru că echilibrul a fost distorsionat", a spus senatorul ALDE Varujan Vosganian.
Întâlnire de taină între Traian Băsescu şi Gabriel Oprea (surse)
Prințul Nicolae, PRECIZĂRI despre presupusul său copil din flori
El a atras atenţia că este o diferenţă între imunitatea parlamentară şi răspunderea ministerială.
"În cazul celor care au săvârşit fapte ce cad sub incidenţa Codului Penal, potrivit cererii Parchetului, în mandatul de ministru, pentru aceasta Parlamentul are o procedură specială şi votează sau nu chiar începerea cercetării, pentru că Parlamentul trebuie să verifice dacă fapta suspectată de Parchet a fost făcută în timpul funcţiei de ministru sau a fost fost făcută cu abatere de la responsabilităţile publice. Dacă un ministru a luat o decizie riscantă, poate greşită, dar care nu este de natură penală, atunci el nu trebuie să cadă sub incidenţa legii penale. Un ministru răspunde solidar cu guvernul în faţa Parlamentului şi în faţa alegătorilor", a mai spus Vosganian.
Potrivit lui Vosganian, în România, spre deosebire de alte state, parlamentarul care este cercetat este supus totodată şi 'unui vot de blam'.
"Respectivul este aproape excomunicat din societate. Este supus unui vot de blam, toată lumea îl acuză că este un penal şi este exclus. Degeaba peste 3 ani, 5 ani, 7 ani, este găsit nevinovat. Viaţa lui politică este compromisă, şi poate şi viaţa familială", a conchis liderul ALDE Iaşi Varujan Vosganian.
Comentează