Președintele rus Vladimir Putin a dat undă verde pentru atacurile aeriene israeliene din Siria împotriva transferurilor de arme iraniene către Hezbollah din Liban în timpul guvernării lui Bashar al-Assad, dezvăluie fostul șef al Mossad-ului, Yossi Cohen, în noua sa carte de memorii, „Sabia libertății”.
Israelul a efectuat sute de atacuri aeriene în Siria în timpul războiului civil începând cu 2011, cu scopul de a întrerupe transporturile de armament avansat de la Corpul Gărzilor Revoluționare (IRGC) către Hezbollah în Liban și alte grupuri aliate.
La acea vreme, observatorii din Iran s-au întrebat de ce aliații lor ruși, care controlau o mare parte din spațiul aerian sirian, nu au intervenit pentru a proteja forțele și reprezentanții Teheranului.
Acum, Yossi Cohen dezvăluie în noua sa carte că a obținut undă verde a lui Putin, după ce a călătorit la Moscova pentru a susține personal atacurile.
"Am vizitat Kremlinul pentru a explica, în detaliu, cum și de ce a trebuit să mergem pe acea rută din cauza armelor care au ajuns la Gărzile Revoluționare din Iran, în Siria, și la Hezbollah în Liban", a scris el.
Potrivit lui Cohen, Putin a acceptat logica poziției Israelului și a sugerat formarea unui canal direct între armate pentru a evita neînțelegerile.
"Putin mi-a urmat logica, a propus ca șefii noștri adjuncți de stat major să deschidă o linie roșie de fiecare dată când intenționăm să atacăm și și-a dat binecuvântarea", a dezvăluit el.
„Nu putem risca ”
Fostul șef al spionajului a subliniat că consimțământul Moscovei nu este doar simbolic, ci esențial pentru libertatea de acțiune a Israelului în Siria.
"Această permisiune, de a lovi interesele partenerilor săi din Irak, precum și din Siria, a fost esențială, deoarece rușii operează sisteme de apărare aeriană S300 și S400 care pot lovi aeronave care zboară la o înălțime de până la treizeci de kilometri", a explicat Cohen.
"Nu putem risca frumoasele F-35 pe care ni le dau americanii, așa că nu putem fi timizi în ceea ce privește interesele noastre".
Intervenția Rusiei
Rusia a intrat în conflictul sirian în 2015 pentru a-l sprijini pe președintele al-Assad, aliniindu-se cu Iranul, Hezbollah libanez și alte miliții șiite care susțineau Damascul în lupta sa împotriva Statului Islamic și a diferitelor facțiuni rebele sunnite.
Atacurile israeliene s-au intensificat sub guvernul lui al-Assad, care se baza foarte mult pe Teheran și milițiile sale aliate pentru supraviețuire.
La acea vreme, Rusia a desfășurat sisteme avansate de apărare aeriană S-300 și S-400 și a exercitat un control semnificativ asupra spațiului aerian sirian, ceea ce face ca consimțământul Moscovei să fie critic pentru operațiunile israeliene.
Siria post-Assad
După ce al-Assad a fost răsturnat de forțele lui Abu Mohammad al-Jolani în decembrie 2024, Iranul și Rusia s-au confruntat cu pierderi mari de influență în Siria. Investițiile profunde ale Teheranului în miliții și infrastructură s-au destrămat în mare parte, în timp ce Moscova și-a văzut controlul asupra Damascului slăbit.
Poziția navală a Rusiei la Tartus a fost supusă presiunii după ce autoritățile siriene au decis să rezilieze contractul de închiriere, forțând Moscova să reducă operațiunile și să retragă mai multe nave de război. În același timp, echipamentele au fost mutate de la baza aeriană Khmeimim, unde accesul este acum supus restricțiilor impuse de facțiunile rebele care controlează zona înconjurătoare.
Turbulențele s-au adâncit în lunile care au urmat.
Ciocnirile dintre noii conducători islamiști ai Siriei și minoritatea druză susținută de Israel din provincia sudică Sweida – agravate de atacurile israeliene asupra forțelor guvernamentale siriene – au împins Damascul la o recalibrare incomodă a legăturilor sale cu Moscova.
La începutul anului, autoritățile siriene au încercat în mod activ să marginalizeze Rusia, dar amenințarea reprezentată de Israel le-a obligat să ia în considerare extinderea implicării militare rusești ca contrabalansare.
Comentează