Premium
Fostul senator Marius Isăilă a fost condamnat marţi, 5 februarie, de Curtea de Apel Bucureşti de instigare a fals sub semnătură privată şi conducere fără permis. Isăilă a primit doi ani de închisoare pentru cele două fapte, însă acesta se află deja în penitenciar, în urma unei condamnări pentru fapte de corupţie. Astfel, pedepsele au fost contopite, rezultatul fiind de şase ani.
Isăilă a fost ales senator în 2012 , pe listele PDL, în colegiul uninominal 3, Titu-Răcari, județul Dâmbovița. În februarie 2014 a demisionat din PDL și a stat independent până în 2015. În septembrie 2015 s-a înscris în PSD, apoi în UNPR. În prezent era membru PRU.
CITEȘTE ȘI: Pericolele de la duş: 12 greşeli care îţi pot face probleme
MINUTA:
Solutia pe scurt: MINUTA deciziei penale nr. 139/A din data de 05 februarie 2019 I. În temeiul art.421 pct.2 lit.a din Codul de procedură penală, admite apelul declarat de inculpatul ISĂILĂ MARIUS-OVIDIU împotriva Sentinţei penale nr.1269 din data de 26 aprilie 2018, pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti în Dosarul nr.9282/4/2017. Desfiinţează, în parte, sentinţa penală apelată şi, în fond, rejudecând: Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 6 ani şi 1 lună închisoare, aplicată inculpatului prin sentinţa penală apelată, în pedepsele şi sporul de pedeapsă componente, pe care le repune în individualitatea lor. În temeiul art.386 alin.1 din Codul de procedură penală, schimbă încadrarea juridică din o infracţiune de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art.47 rap. la art.322 alin.1 din Codul penal şi o infracţiune de uz de fals, prevăzută de art.323 teza a II-a din Codul penal în o infracţiune de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art.47 rap. la art.322 alin.1 din Codul penal. În temeiul art.47 rap. la art.322 alin.1 din Codul penal, condamnă pe inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată. În temeiul art.40 alin.1 rap. la art.39 alin.1 din Codul penal, contopeşte această pedeapsă cu pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, aplicată pentru infracţiunea de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art.335 alin.1 din Codul penal şi cu pedepsele de 4 ani închisoare, 3 ani închisoare şi 1 an închisoare, descontopite din Sentinţa nr.309/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală (modificată şi rămasă definitivă, la data de 10 noiembrie 2016, prin Decizia nr.177/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 Judecători), aplică pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, la care adaugă sporul obligatoriu de 2 ani închisoare (o treime din totalul celorlalte pedepse) şi dispune ca inculpatul să execute, în regim de detenţie, pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare. În temeiul art.40 alin.3 din Codul penal, deduce din această pedeapsă rezultantă perioada deja executată de inculpat, începând cu data de 10 noiembrie 2016 până la zi. Menţine pedepsele complementare şi accesorii aplicate inculpatului, în temeiul art.45 alin.3, 5 din Codul penal, în raport cu pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate. În temeiul art.275 alin.3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea apelului declarat de acest inculpat rămân în sarcina statului. II. În temeiul art.421 pct.1 lit.a teza I din Codul de procedură penală, respinge, ca tardiv, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti împotriva aceleiaşi sentinţe penale. În temeiul art.275 alin.3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea apelului declarat de Parchet rămân în sarcina statului. III. În temeiul art.421 pct.1 lit.b din Codul de procedură penală, respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpata PRESCORNIŢOIU SILVIA-ANDA împotriva aceleiaşi sentinţe penale. În temeiul art.275 alin.2 din Codul de procedură penală, obligă pe apelanta inculpată la plata către stat a sumei de 300 lei, reprezentând cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea apelului declarat de aceasta. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 05 februarie 2019.
CITEȘTE ȘI: ORARUL organelor interne. Iată DE CE unele persoane se îmbolnăvesc mai des
Marius Isăilă a fost condamnat, în noiembrie 2016, de procurorii Curţii Supreme, la cinci ani şi patru luni închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Magistrații i-au majorat pedeapsa de la fond la apel, de la patru ani de închisoare, cât primise inițial, la cinci ani și patru luni de închisoare.
Isăilă a încercat la finalul anului trecut, fără succes, să folosească decizia CCR privind completurile de 5 judecători de la ÎCCJ pentru a depune o contestaţie în anulare. Demersul său nu a avut succes, pentru că a fost depăşit termenul depunerii contestaţiei (30 de zile de la comunicarea motivării deciziei).
Marius Ovidiu Isăilă a fost trimis în judecată de către DNA în iulie 2014, fiind acuzat de trei infracțiuni de trafic de influență, două în formă continuată și una în formă simplă, și o infracțiune de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată. Alături de acesta a fost trimis în judecată și consilierul parlamentar Cristian Ștefan Ene, pentru trei infracțiuni de trafic de influență, două în formă continuată și una în formă simplă.
Potrivit DNA, în prima parte a anului 2012, Marius Ovidiu Isăilă, la acel moment șef serviciu în Ministerul Finanțelor Publice, și Cristian Ștefan Ene, în înțelegere cu inculpatul Cătălin Cristescu, au convenit să intervină în vederea blocării controlului efectuat de către ANAF la firma unui denunțător care le-a solicitat ajutorul în acest sens.
''După ce Isăilă Marius Ovidiu și Ene Cristian Ștefan i-au pretins inculpatului Cristescu Cătălin suma de 200.000 euro, susținând că vor realiza intervențiile pe lângă funcționarii ANAF, acesta din urmă a transmis mai departe solicitarea către denunțător, care a remis suma pretinsă în mai multe tranșe. Astfel, o sumă de 20.000 euro urma să îi revină lui Cristescu Cătălin, iar restul de 180.000 euro au fost remiși mai departe celorlalți doi inculpați. După remiterea sumei de 200.000 euro, deoarece controlul continua, Cristescu Cătălin le-a transmis celorlalți doi inculpați nemulțumirea și îngrijorarea denunțătorului. Aceștia au pretins o nouă sumă — 150.000 euro, plătibili în mai multe tranșe, pretinzând că este vorba de un nou control'', se arată în rechizitoriul citat de Agerpres.
Conform DNA, în cursul anului 2013, Isăilă și Ene au promis unui om de afaceri realizarea de intervenții pe lângă funcționari din cadrul Primăriei sector 3 și la alte entități juridice, pentru ca societatea acestuia să obțină încheierea unor contracte de lucrări.
