Premium
Fostul președinte al CSM, Alina Ghica, unul dintre semnatarii protocolului încheiat între instituția pe care a reprezentat-o și SRI, a declarat că acest demers a fost unul necesar, în contextul cadrului legal de la acea vreme, subliind că niciodată Consiliul nu a furnizat informații către SRI.
„Discuțiile privind oportunitatea încheierii unui protocol cu Serviciul Român de Informații au fost inițiate în 2011. Pe tot parcursul anului 2011, au avut loc dezbateri publice pe această temă în cadrul unei comisii din Consiliul Superior al Magistraturii. În 2012, doar s-a concretizat semnarea acestui protocol. Cadrul legal privind accesul la informații clasificate era diferit în 2012 față de anul 2014, din momentul intrării în vigoare a noului Cod de Procedură Penală, care a oferit accesul la informații clasificate tuturor magistraților. În 2012, nu toți magistrații puteau avea acces la informațiile clasificate, pentru că era necesară obținerea unui certificat ORNISS. Potrivit Legii 182/2002 - un lucru extrem de important - Serviciul Român de Informații era - și este în continuare - autoritatea desemnată de Securitate pentru protecția inclusiv fizică a informațiilor clasificate. Lecturând protocolul, o să vedeți că acesta a vizat în principal această chestiune, respectiv protecția fizică a informațiilor clasificate”, a declarat pentru MEDIAFAX, Alina Ghica, fostul președinte al CSM, semnatar al protocolului încheiat între Consiliu și SRI.
Vezi şi: Avertismentul medicului: De ce TREBUIE să purtăm șosete și în sezonul cald
Judecătorul mai subliniat că CSM nu a furnizat niciodată informații către Serviciul Român de Informații, deoarece întreaga activitate a instituției era una transparentă.
„Niciodată nu au fost furnizate informații către SRI, pentru un simplu motiv: întreaga activitate a CSM era publică. Nu aveam ce informații să transmitem către SRI. Sigur că SRI trebuia să transmită informațiile clasificate, eram destinatari ai acestor informații. Lecturând protocolul, trebuie să remarcăm că rațiunea acestuia se găsește în principal în competențelor SRI de autoritate desemnată în protecția informațiilor clasificate. Încă din preambulul protocolului, se observă că formulările din protocol sunt redări fidele ale dispozițiilor art.1, 2 și 24 din Legea 51/1991 și din art. 34 din Legea 182/2002. Practic, s-au preluat aceste texte de lege în conținutul protocolului pentru un simplu motiv că la acel moment nu toți magistrații aveau acces la informațiile clasificate. Țin să subliniez: CSM nu a transmis niciodată informații către SRI pentru că nu aveam ce tip de informații să transmitem. Una dintre rațiunile a fost protecția fizică a informațiilor clasificate. Era imperios necesar (protocolul, n.r.), în considerarea calității SRI în ceea ce privește autoritate desemnată prin lege privind protecția fizică a informațiilor clasificate. Protocolul s-a axat fix pe această chestiune. Nimic în plus, nimic în minus”, a mai spus Alina Ghica.
Vezi şi: Viorica Dăncilă mută strategic: Ambasadorii străini, 'interzişi' în Guvern (surse)
Totodată, magistratul a mai spus că niciuna dintre prevederi nu a afectat drepturile și libertăților persoanelor.
„Să ținem cont că CSM este un organ administrativ prin excelență, cu atribuții jurisdicționale doar în materie disciplinară, iar în materie disciplinară, vă pot spune că și în ceea ce privește Secția pentru judecători și Secția pentru procurori, nu au existat informări ale SRI, iar acest lucru este verificabil, pentru că protocolul a rămas în biroul de informații clasificate, unde toată lumea avea acces la el. (..) Niciuna dintre ele (prevederile din cadrul protocolului, n.r.) nu afectează independența justiției cu atribuțiile CSM. Din contră, există o prevedere foarte explicită care se referă la protecția drepturilor și libertăților persoanelor. Există o prevedere expresă. Informațiile clasificate care puteau fi furnizate de către SRI trebuiau să nu afecteze drepturile și libertățile persoanelor. Din punctul meu de vedere, la acel moment a fost o chestiune necesară, având în vedere cadrul legal de la acel moment. Ulterior, lucrurile s-au schimbat în 2014”, a mai spus magistratul.
Precizările vin după ce CSM a publicat, vineri, al doilea protocol pe care instituția îl avea cu Serviciul Român de Informații, încheiat în 2012. Potrivit documentului, scopul protocolului era asigurarea independenței și înfăptuirii justiției, precum și contracararea vulerabilităților care pot afecta ordinea de drept.
