Premium
Fostul internaţional german Lothar Matthaeus a propus ca emblematicii Karlheinz Rummenigge şi Rudi Voeller să preia conducerea Federaţiei germane de fotbal (DFB), care se află divizată în prezent şi care a condus la instaurarea unei crize, informează agenţia EFE, potrivit Agerpres.
"A venit timpul ca cea mai mare federaţie de fotbal din lume să fie condusă de cineva care provine din fotbal. Iar dorinţa mea în acest sens se îndreaptă spre Karl-Heinz Rummenigge sau Rudi Voeller pentru a-i succeda preşedintelui (Fritz) Keller", a afirmat Matthaeus într-o declaraţie acordată postului Sky.
"În mod ideal pentru mine ar fi o soluţie cu amândoi, Rummenigge ca preşedinte şi Voeller ca vicepreşedinte", a mai spus Matthaeus.
Matthaeus a reamintit că atât Rummenigge cât şi Voeller se bucură de un imens prestigiu în lumea fotbalului şi ambii vor renunţa în curând la funcţiile deţinute la Bayern Munchen şi Bayer Leverkusen.
Rummenigge prezidează consiliul director al clubului Bayern Munchen, funcţie în care va fi înlocuit la finalul anului de Oliver Kahn, în timp ce Rudi Voeller este director general la Bayer Leverkusen.
Matthaeus susţine că Fritz Keller are zilele numărate la conducerea Federaţiei germane, dar acest lucru nu este suficient, ci întreaga structură trebuie reînnoită.
"Întreaga cupolă trebuie schimbată: preşedintele, vicepreşedintele, secretarul general. Toţi cei care fac parte din sistemul actual trebuie să plece", a mai spus fostul mare jucător.
Recent, preşedintele Federaţiei germane de fotbal (DFB), Fritz Keller, şi-a cerut scuze pentru că l-a comparat pe vicepreşedintele său Rainer Koch cu judecătorul nazist Roland Freisler.
Koch, care este şi preşedintele federaţiei de fotbal din Bavaria (BFV), susţine însă că vrea să aibă o discuţie cu Keller şi nu a acceptat scuzele, conform unui comunicat al BFV.
Roland Freisler a participat ca jurist la Conferinţa de la Wannsee, care a pus în mişcare Holocaustul. Mai târziu, el a fost numit preşedinte al Tribunalului Popular, care a pronunţat circa 2.600 de pedepse capitale între 1942 şi 1945, an în care a murit în urma unui bombardament aerian.
