Fostul ministru Daniel Constantin a lăsat o bombă cu ceas în curtea lui Cioloș

Autor:

Publicat: 15/12/2015 22:51

Evenimentul Zilei:

Chiar cu o seară înainte de anunțarea demisiei Guvernului Victor Ponta, sub presiunea protestelor de stradă ce au urmat tragediei de la Clubul Colectiv, Daniel Constantin a anunțat că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pe care îl conducea a modificat perioada de accesare a circa 200 de milioane de euro, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020, deși termenul expirase de trei zile. Prin acest program, fiecare comună poate primi câte un million de euro nerambursabil pentru refacerea străzilor, pentru apă potabilă sau pentru canalizare. Decizia lui Daniel Constantin nu a fost urmată de publicarea vreunui ordin în Monitorul Oficial, așa cum prevede legea, și a trecut aproape neobservată, pe fondul schimbărilor politice. Vestea a iscat un val de indignare în rândul celor care au îndeplinit criteriile și au depus dosarele în termenul legal stabilit de MADR, 31 octombrie, deoarece riscă să fie eliminați, în favoarea unora care vor fi acceptați în program, fără să fi îndeplinit condițiile inițiale... Grija scandalului ce a urmat deciziei lui Constantin cade în sarcina noului Guvern condus de Dacian Cioloș. Prima reacție la măsura luată de MADR a venit din partea europarlamentarului PPE Daniel Buda, membru al al Comisiei de Agricultură din Parlamentul European. Acesta a subliniat că va sesiza Comisia Europeană cu privire la aceste modificări, „care vor afecta grav procesul de absorbție a fondurilor europene”.Buda i-a solicitat, public, lui Daniel Constantin să explice de ce Ministerul Agriculturii și Autoritatea de Management pentru PNDR „au decis să schimbe regulile în timpul jocului în privința Submăsurii 7.2 - Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică, mai exact pentru infrastructura de drumuri”... Ciudat este că, după decizia lui Daniel Constantin, din 3 noiembrie, MADR nu a comunicat nimic legat de Submăsura 7.2 până pe data de 13 noiembrie. Atunci, AFIR a comunicat oficial că „s-a impus luarea acestei măsuri reparatorii” deoarece, de la încheierea sesiunii, pe 30 și, respectiv, 31 octombrie, „nu a mai fost posibilă încărcarea on-line a proiectelor din cauza lipsei disponibilului în sistemul informatic”... Într-o scrisoare deschisă, specialiști în domeniul managementului proiectelor europene de la Pro Xpert Consulting acuză MADR: „Lipsa de profesionalism și transparență ne duce cu gândul la corupție si fraudă”, iar „măsurile reparatorii” anunțate de AFIR pe 13 noiembrie sunt doar o modalitate de a da posibilitatea favorizaților să intre în sistemul informatic cu proiectele lor. „Alocarea acelorași sume, pentru niște proiecte încă neînscrise, înseamnă defavorizarea celor care și-au înscris proiectele corect și favorizarea concurenței neloiale. Singura explicație este direcționarea banilor europeni înspre entități care nu au intrat în competiția lansată inițial”, susțin specialiștii.

Ziarul Financiar:

Guvernul de la Roma a salvat la sfârşitul lunii noiembrie patru bănci de mici dimensiuni pentru a evita ca la plată să fie puşi deponenţii, aşa cum prevede proiectul uniunii bancare europene aplicabil de la 1 ianuarie 2016. Însă afacerea a provocat vâlvă, punând în pericol economiilor micilor investitori. Mecanismul european de rezoluţie bancară este deja sub presiune, scrie publicaţia franceză La Tribune. Nota de plată pentru cele patru bănci salvate nu depăşeşte 3,6 mld. euro, o sumă modestă în comparaţie cu activele marilor bănci. Însă sănatatea lor financiară a fost distrusă de creditele toxice acumulate în patru ani de criză economică. Pentru Roma, problema era că aceste instituţii sunt două case de economii - Ferrare şi Chieti - şi două bănci locale - Etrurie şi Marches. Aceste instituţii gestionau economiile multora dintre cetăţenii regiunilor respective. Or, pe 1 ianuarie intră în vigoare directiva europeană de rezoluţie bancară. Potrivit acesteia, deponenţii pot fi puşi la plată în caz de criză bancară. Directiva face parte din principiile noii uniuni bancare europene care caută, înainte de toate, să protejeze banii contribuabililor, dar în detrimentul deponentţilor. Pentru guvernul italian, pedepsirea financiară a deponenţilor ar fi fost o catastrofă politică. Pentru a evita aceasta, guvernul condus de premierul Matteo Renzi a ales o acţiune de salvare directă care pune o parte din povara plăţii în spatele acţionarilor şi creditorilor acestor bănci şi case de economii. Pariul s-a dovedit dezastruos.

RFI:

O lună după tragedia din 13 noiembrie când o serie de atentate au îndoliat capitala Franţei făcând 130 de victime, Parisul continuă să meargă la ralenti. Comersanţii se plând că nu le merg afacerile, la fel şi hotelurile de lux. In ajun de sărbători de sfârşit de an, frenezia cumpărăturilor nu-i nici pe departe la rendez-vous. Hotelurile de lux sunt primele care au tras semnalul de alarmă. « Greu să vii cu soţia şi copii într-o ţară a cărui preşedinte a declarat război şi în care patrulează militarii pe străzi » regretă un patron de hotel citat de Agenţia France Presse. De când au avut loc atacurile din 13 noiembrie, cifra de afaceri a unora a scăzut la jumătate. Directorul de la Plaza Athénée citat de AFP spune că pentru Anul nou are 30% din camere rezervate când în timp normal rata de ocupaţie e de 70 de procente. Mai prudent, cabinetul specializat MKG spune că în general hotelurile franceze au pierdut circa 9% din cifra de afaceri în ultima lună, cele mai afectate locaţii fiind cele de lux. Fondatorul cabinetului de experţi relativizează şi reaminteşete că după atentatele anti-americane din 11 septembrie 2001, treburile au revenit la normal după un an ! In general, spune Georges Panayotis, « impactul terorismului este limitat local şi durează între 3 şi 5 luni. Lumea occidentală s-a obişnuit cu acest lucru ».

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!