Premium
Este moral să faci parte dintr-un grup, UE, și într-un moment de cumpănă să spui “eu, nu”?
Statele judecă moralitatea din punctul de vedere a intereselor. România nu a excelat prin participarea la politicile europene. Până acum nu a fost foarte decisă, dovadă și faptul că nici măcar nu a atras fondurile care îi erau destinate în exercițiul financiar trecut. Nu văd o dorință de participare a Bucureștiului la aceste politici europene pentru că stilul pe care l-a adoptat România după 2005 - exact când a izbucnit criza constituțională europeană - a fost “să luăm bani europeni, să luăm avantaje și restul ne interesează mult mai puțin”. Dar în ceea ce privește UE, aș vrea să spun tuturor celor care încearcă să cânte prohodul acestei organizații, că Uniunea Europeană se va transforma. UE nu a avut din păcate un leadership, în ultimii 10 ani, care să ducă la transformarea de care era nevoie chiar după procesul de aderare. Însă acum, aceste succesiuni de crize, din 2005 până astăzi, vor forța Uniunea la o schimbare, la o transformare, iar România ar fi bine să fie parte a acestui proces de transformare prin implicare, nu printr-o atitudine pasivă și așteptare de avantaje.
Vor exista consecințe pentru România dacă va rămâne pasivă?
În mod sigur vor exista consecințe. Cine cunoaște stilul decizional de la Bruxelles poate să presupună că structura interdependențelor va face ca României să-i apară anumite chestiuni neadecvate și în procesul decizional să fie marginalizată.
Intențiile Budapestei sunt discutabile și fac parte din categoria acelorași tipuri de decizii de care vorbeam, mă interesează doar ce e bine pentru mine în momentul acesta și în rest, nimic; să plătească alții costurile. Nu este o atitudine europeană de-adevăratelea. Posibil să mai fie și altceva la mijloc. Probabil că Budapesta își imaginează că viitoarele decizii ale UE și ale aquis-ului Schengen vor duce spre o întărire a granițelor extern, iar granița spre România devine graniță Schengen și în felul acesta se va pune accent pe întărirea lor. Dar Budapesta trebuie să țină cont de faptul că o întărire a granițelor Schengen externe înseamnă o întărire a FRONTEX și nu neapărat a atitudinii Budapestei. Lucrul acesta probabil că vrea să îl evite Budapesta și vrea să fie un fait accompli în momentul în care se iau aceste decizii, care, evident, nu sunt corecte nici din punct de vedere politic, nici din punct de vedere moral, cum spuneți dvs. Eu pun întotdeauna drepturile omului în față și construirea de noi ziduri, de noi divizări, construirea de fortărețe nu este o atitudine europeană.
Partea română poate să desfășoare un dialog intensificat atât la Budapesta cât și la Bruxelles. Retorica actuală nu afce decât să diminueze șansele parteneriale. Dacă au ceva să își spună, să o facă în mediul instituționalizat al Uniunii Europene, dar să își spună ceva constructind, aducând soluții, aducând o pespectivă nu doar criticând ceea ce unii fac sau nu fac.
